Apelurile lansate azi acoperă o arie largă de domenii și activități, astfel:

O atenţie specială va fi acordată unor domenii considerate de importanță majoră în România: abordarea provocărilor generate de invadarea Ucrainei; incluziunea și creșterea capacității romilor, inclusiv sprijinul specific pentru organizațiile conduse de romi și pentru femeile și fetele rome; combaterea violenței bazate pe gen (GBV).

Solicitanții eligibili sunt organizații neguvernamentale și non-profit, înființate legal în România, organizate și funcționând în conformitate cu legislația română relevantă.

Aplicațiile pot fi depuse în parteneriat cu entități eligibile, astfel cum sunt descrise în textul apelului. Parteneriatele cu entități din Statele Donatoare (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) sunt încurajate.
Finanțarea proiectelor se va acorda sub formă de grant (finanţare nerambursabilă), în urma unui proces de selecţie. În cadrul programului sunt disponibile mai multe tipuri de granturi, cu valori cuprinse între 15.000 şi 350.000 Euro.

Procesul de aplicare se deschide în data de 08 iulie 2026 și va avea loc exclusiv online, pe o platformă dedicată: https://finantaripublice.fdsc.ro/.Termenul limită pentru aplicare este 08 octombrie 2026.
Detalii suplimentare despre fiecare apel, precum și despre program sunt disponibile pe pagina web www.eeacivilsocietyfund.ro.

Cu o valoare reprezentând aproape 10% din totalul fondurilor nerambursabile destinate României, Civil Society Fund România va susține până în 2031 organizații ale societății civile care activează în următoarele domenii prioritare: Valorile democratice, implicarea civică, integritatea informației și educația media; Participarea societății civile în procesele democratice; Drepturile omului, anti-discriminare și justiție socială; Egalitatea de gen, inclusiv sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, precum și drepturile persoanelor LGBTIQ+; Acțiuni climatice, protecția mediului și o tranziție verde echitabilă; Dezvoltarea organizațională și un mediu favorabil pentru societatea civilă.

FDSC, în calitate de lider al consorțiului, a semnat Acordul de Implementare cu Biroul Mecanismului Financiar (FMO) — secretariatul statelor donatoare – și acționează ca Operator de Fond, responsabil pentru selecția, contractarea și monitorizarea proiectelor. Va exercita acest rol până la 28 februarie 2032, în timp ce granturile vor fi implementate până la 30 aprilie 2031.

Toate activitățile finanțate prin program trebuie să respecte valorile europene comune de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respect pentru drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților. Toate activitățile finanțate trebuie să fie în concordanță cu dezvoltarea durabilă, creșterea economică pe termen lung, coeziunea socială și protecția mediului.

Implementarea Civil Society Fund România este guvernată de un set de principii stabilite de statele donatoare, obligatorii pe toată durata programului. Programul trebuie să respecte principiile bunei guvernanțe (și să fie participativ, incluziv, responsabil, transparent, receptiv, eficient și eficace) cu toleranță zero față de orice formă de corupție. Implementarea se bazează pe o abordare de management al rezultatelor și riscului, pentru a asigura direcționarea  resurselor acolo unde au cel mai mare și mai durabil impact.

Consorțiul va demara organizarea operațională a programului și lansarea de apeluri competitive de proiecte  deschise organizațiilor societății civile românești. Apelurile de proiecte vor conține detalii despre eligibilitate, procedurile de aplicare și termenele limită.

Evenimentul de lansare al EEA Civil Society Fund pentru România a reunit la București, pe 2 iulie 2026, peste 250 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile, instituțiilor publice, altor donatori, ai comunității de afaceri și ai altor programe finanțate prin Granturile SEE și Norvegiene. Agenda a inclus prezentarea Civil Society Fund și a apelurilor de proiecte care urmează a fi lansate în cadrul Programului, precum și o discuție despre rolul și importanța sprijinirii societății civile și mecanismele existente la nivel european și național pentru protejarea și consolidarea spațiului civic.

Căutăm o persoană care să transforme informații complexe în mesaje clare, să coordoneze campanii de comunicare cu impact și să contribuie la vizibilitatea unui program care susține organizații și inițiative dedicate democrației, participării civice și dezvoltării societății civile.

Rolul presupune coordonarea strategică și operațională a comunicării Programului, de la dezvoltarea și implementarea planului de comunicare, până la relația cu presa, stakeholderii și beneficiarii finanțărilor.

Printre responsabilități se numără:

Ne dorim un profesionist cu experiență de minim 5 ani în comunicare în sectorul ONG, coordonarea campaniilor și gestionarea relațiilor cu actori diverși, care înțelege contextul în care operează organizațiile societății civile și este interesat de teme precum democrația, drepturile omului, participarea civică și integritatea informației.

Experiența în ONG-uri, fundații, programe finanțate internațional sau în gestionarea comunicării pentru Granturile SEE și Norvegiene, fonduri europene ori alte mecanisme de finanțare reprezintă un avantaj important.

Mod de lucru: București / format hibrid
Termen-limită pentru candidaturi: 30 iunie 2026

Pentru aplicare, persoanele interesate sunt invitate să transmită CV-ul la adresa office@fdsc.ro, cu titlul emailului „Aplicare rol de comunicare”. Pentru clarificări suplimentare, ne puteți scrie la aceeași adresă. 

Dacă te regăsești în descriere sau cunoști pe cineva potrivit pentru acest rol, ne-am bucura să aflăm de tine.

Te informăm că, din motive legate de calendarul procesului de selecție, vom putea contacta doar persoanele ale căror profiluri corespund cerințelor postului și sunt selectate pentru interviu. 

INFORMARE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (denumită în continuare „FDSC” sau „Fundația”), cu sediul în Bulevardul Nerva Traian, nr. 21, Sector 3, București, cod de înregistrare fiscală 14476331, în calitate de operator de date conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (Regulamentul (UE) 2016/679), dorește să te informeze cu privire la modul în care datele tale cu caracter personal sunt colectate, utilizate și protejate în cadrul procesului de recrutare.

Datele personale prelucrate – FDSC poate colecta următoarele categorii de date cu caracter personal: Nume și prenume, telefon și adresă de e-mail, informații despre experiența profesională și studiile realizate (ex. CV, scrisoare de intenție), orice alte informații pe care le furnizezi voluntar prin documentele transmise.

Scopul prelucrării – Datele tale sunt prelucrate exclusiv pentru desfășurarea procesului de recrutare, pentru a evalua dacă profilul tău corespunde cerințelor postului pentru care ai aplicat.

Temeiul juridic – Temeiul legal pentru prelucrarea datelor tale este interesul legitim al FDSC de a selecta candidați potriviți în vederea ocupării pozițiilor disponibile, conform art. 6 alin. (1) lit. f din Regulament.

Transferul datelor – Datele tale vor fi procesate și stocate în cadrul Uniunii Europene. Ele pot fi accesate doar de colaboratori implicați în mentenanța serverelor interne ale FDSC sau în stocarea documentelor, cu respectarea strictă a cerințelor legale.

Perioada de stocare 

Datele tale personale vor fi păstrate timp de 1 an de la finalizarea procesului de selecție, după care vor fi șterse sau distruse în mod sigur, cu excepția situațiilor în care există obligații legale contrare. Drepturile tale Ai următoarele drepturi cu privire la datele tale personale:

Contact 

Pentru exercitarea drepturilor tale sau pentru orice întrebare legată de prelucrarea datelor, ne poți contacta la adresa: bianca.oprea@fdsc.ro. De asemenea, ai dreptul de a adresa o plângere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația ProPark și Fundația OMV Petrom continuă programul „Verde pentru viitor”, dedicat conservării biodiversității și dezvoltării sustenabile a comunităților locale în ariile protejate din România.
Cu un buget de 2.400.000 euro, finanțat integral de Fundația OMV Petrom, programul vizează în ediția 2025-2027 dezvoltarea Parcului Natural Vânători Neamț și a Parcului Natural Putna-Vrancea, două dintre cele mai valoroase arii naturale protejate din România. Investiția în cele 2 parcuri în cadrul programului se ridică la 3.200.000 euro de la lansarea sa, în 2023.

Natură, comunitate și experiențe care aduc pădurea lângă de oameni

În Parcul Natural Vânători Neamț, Asociația de Ecoturism din România implementează, alături de Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, o serie de inițiative care au continuat demersurile din ediția 1.0 a programului de finanțare pentru a transforma parcul într-un spațiu mai accesibil, conectat la comunitate și la experiențele autentice în natură.
Una dintre cele mai importante reușite ale acestei perioade este revenirea elanului în pădurile Neamțului, după mai bine de 200 de ani. Sosirea exemplarelor și perioada lor de acomodare marchează un moment important pentru biodiversitatea locală și pentru reconectarea oamenilor cu istoria naturală a zonei. Alături de populația de zimbri, elanii devin un important factor de atracție în Parc.
În paralel, spațiile dedicate vizitatorilor și activităților educaționale au fost extinse și amenajate pentru a oferi experiențe interactive. Zonele dedicate tradițiilor, naturii și expresiei artistice îi invită pe vizitatori să descopere Parcul prin emoție, cultură și experiențe senzoriale, moderne.
Anul acesta de Ziua Pământului, într-un demers unic în România, natura din Parcul Natural Vânători Neamț a ajuns în playlisturile și emisiunile radio prin colaborarea dintre artistul Electric Brother și sound designerul George Vlad. Mixurile realizate exclusiv din sunete reale înregistrate în natură au fost promovate inclusiv prin platforma Earth.fm, o inițiativă ce duce mai departe atmosfera și liniștea pădurilor din România către publicul internațional. Recent, a fost lansat și documentarul „Sunetele Parcului Natural Vânători Neamț”, o călătorie vizuală și acustică despre natură și patrimoniul cultural al regiunii.
Vara aceasta, Parcul va găzdui Bison Adventure Race, competiție care aduce împreună sportul, aventura și promovarea naturii într-unul dintre cele mai spectaculoase peisaje naturale ale țării.

Educație, accesibilitate și soluții concrete pentru coabitarea cu natura

În Parcul Natural Putna-Vrancea, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice implementează, alături de Administrația Parcului Natural Putna-Vrancea, România Sălbatică și Asociația de Ecoturism din România, inițiative dedicate educației de mediu, accesibilizării experiențelor în natură, conservării biodiversității și relației dintre comunități și fauna sălbatică.
Centrul educațional a fost amenjat si a devenit un spațiu modern dedicat copiilor și tinerilor, gândit pentru activități interactive, ateliere și experiențe directe de învățare în natură. Centrul devine un punct important pentru educația de mediu din zonă și pentru apropierea noilor generații de patrimoniul natural al Munților Vrancei.
În același timp, natura din Parcul Natural Putna-Vrancea devine accesibilă și pentru cei care nu pot ajunge ușor pe trasee. Observatorul virtual mobil va duce experiența parcului către persoane cu mobilitate redusă, elevii din zonă, turiști prin proiecții și imagini din viața sălbatică a Munților Vrancei.
Monitorizarea faunei este susținută prin cele 31 de camere instalate în parc, care oferă informații valoroase despre speciile sălbatice și despre dinamica habitatelor. Aceste date ajută echipele de specialiști să înțeleagă mai bine viața animalelor și să ia decizii mai bune pentru conservarea biodiversității.
Unele dintre cele mai importante direcții ale proiectului sunt refacerea structurii și funcțiilor ecologice esențiale pentru conservarea elementelor de biodiversitate și peisaj vulnerabile prin activități specifice de menținere a pajiștilor și refacerea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice, prin acțiunile de repopulare a râurilor cu păstrăv indigen, specie esențială pentru sănătatea habitatelor montane și pentru biodiversitatea locală. Astfel, se lucrează la refacerea habitatelor de pajiște pe o suprafață de cel puțin 135 h și peste 30 de mii de exemplare de puiet de păstrăv au fost deja eliberate în bazinul hidrografic al Parcului.
În paralel, proiectul susține măsuri concrete pentru o coabitare sigură și echilibrată între oameni și animalele sălbatice. Opt sisteme anti-urs au fost instalate în comunitățile din apropierea parcului pentru a contribui la reducerea conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică și la creșterea siguranței atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori.
Vara aceasta, Parcul Natural Putna-Vrancea va găzdui pentru prima dată competiția Vrancea Sălbatică, un eveniment sportiv care se desfășoară printre peisaje spectaculoase și sălbatice.

Despre Fundația OMV Petrom
Lansată în anul 2022, Fundația OMV Petrom construiește programe și susține investiții pe termen lung în România pentru comunități dezavantajate, în trei domenii cheie: educație, mediu și sănătate. Mai multe detalii despre activitatea Fundației OMV Petrom puteți găsi pe www.fundatiaomvpetrom.ro.

Despre Fundația ProPark pentru Arii Protejate
ProPark Fundația pentru Arii Protejate a fost înființată în 2008 pentru a găsi soluții la problemele legate de sistemul de arii protejate din România și pentru a răspunde acestor provocări prin programe de profesionalizare. ProPark este principalul furnizor de instruire pentru arii protejate și conservare în România, având în același timp un rol activ în rețelele europene și mondiale care își propun să dezvolte capacitatea profesională și organizațională a celor ce lucrează în arii protejate și conservare, implicit prin proiecte, consultanță și mentoring.https://propark.ro/

Actualizare, 28 mai 2026, ora 15:00:  Numărul organizațiilor semnatare a ajuns la 870.

Actualizare, 22 mai 2026, ora 09:00: Numărul organizațiilor semnatare a depășit 850 de organizații.

Actualizare, 21 mai 2026, ora 09:00: Numărul organizațiilor semnatare a ajuns la 825 de organizații.

Actualizare, 20 mai 2026, ora 10:30: Numărul organizațiilor care au semnat scrisoarea deschisă a depășit 700 de organizații.

Articol publicat: 18 mai 2026

–––––––––––

Peste 430 de organizații ale societății civile atrag atenția asupra riscurilor pe care le ridică inițiativa legislativă de completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, aflată astăzi pe ordinea de zi a plenului Senatului României (proiectul de lege L233/2026).

Considerăm că obligația generală de publicare a identității donatorilor, dublată de sancțiunea suspendării activității pentru nedepunerea declarației, reprezintă o măsură disproporționată, care poate afecta libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.

Transparența este necesară într-o societate democratică, însă ea nu trebuie transformată într-un mecanism de control sau suspiciune permanentă asupra societății civile, mai ales în condițiile în care instituțiile statului dețin deja informațiile relevante și au instrumentele legale pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să respingă această inițiativă sau inițiatorilor să o retragă, având în vedere problemele de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind libertatea de asociere și calitatea legii, semnalate inclusiv prin avizele negative ale Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Comisiei pentru drepturile omului din Senat.

Orice reglementare privind societatea civilă trebuie să pornească de la un scop legitim, date concrete și măsuri proporționale, nu de la premise care pot restrânge spațiul civic din România.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile este partener strategic al Enterprising for Tomorrow, conferință de referință pentru economia socială din Europa de Est. Ediția a IV-a va avea loc pe 19 mai 2026, la Iași și online, fiind organizată de ADV România Group pentru a susține consolidarea ecosistemului de economie socială din regiune.

Pentru FDSC, această colaborare este una firească. De peste 30 de ani, mobilizăm organizații și resurse pentru a susține o societate civilă puternică, în România și la nivel european.

Implicarea noastră în acest domeniu nu este recentă. FDSC a fost unul dintre pionierii introducerii și conceptualizării economiei sociale în România. Încă din 1998, organizația realiza primul raport dedicat cooperativelor, contribuind la redefinirea acestora, dintr-un model asociat trecutului comunist, spre forme de asociere voluntară cu rol economic într-o societate liberă, pe baze complet diferite și orientate spre interesul membrilor și al comunităților. Au urmat cercetări și analize succesive care au contribuit la clarificarea conceptului de economie socială, la identificarea actorilor relevanți și la măsurarea dimensiunii acestui sector în România. FDSC s-a numărat printre organizațiile care au promovat activ cadrul legislativ dedicat economiei sociale, contribuind la procesul care a dus la adoptarea Legea nr. 219/2015 privind economia socială. În paralel, organizația a susținut includerea economiei sociale în politicile publice și în mecanismele de finanțare, încă din primele programe operaționale europene implementate în România după aderarea la Uniunea Europeană. Această viziune timpurie a contribuit la crearea unor oportunități concrete pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale și pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.

FDSC a fost alături de acest eveniment încă de la prima ediție, iar continuitatea acestui parteneriat reflectă o tendință mai largă: necesitatea consolidării rolului sectorului neguvernamental, perceput de majoritatea cetățenilor că se implică acolo unde statul nu reușește să facă schimbările necesare.  (Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025). Sectorul neguvernamental din România, parte semnificativă a economiei sociale, angajează aproximativ 127.000 de persoane și are o o pondere de 1,51% a veniturilor totale în PIB-ul României (studiul România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări),

Economia socială nu este un subiect de nișă și nici o conversație rezervată doar întreprinderilor sociale. Ea privește direct organizațiile societății civile, autoritățile publice, finanțatorii, mediul academic și companiile interesate de impact social, incluziune și dezvoltare durabilă. Pentru FDSC, Enterprising for Tomorrow este un spațiu în care aceste lumi se întâlnesc și pot construi împreună soluții mai bune pentru comunități.

Ediția din acest an are loc într-un moment relevant, în Luna economiei sociale, și reunește la Iași antreprenori sociali, investitori de impact, factori de decizie, ONG-uri și rețele europene, într-un format hibrid care combină participarea fizică cu transmisiunea online.

Peste 1.000 de participanți din România, Republica Moldova și Europa de Vest sunt așteptați la eveniment, iar aceasta transformă conferința într-o platformă regională cu miză reală pentru schimb de idei, parteneriate și influență în zona politicilor publice.

Din agendă:

• Buy Social Expo aduce în prim-plan peste 30 de întreprinderi sociale din România și Republica Moldova și conectează publicul cu produse create cu impact social real;
• Printre paneluri se numără teme precum noul cadru pentru dezvoltarea locală prin economia socială, digitalizarea și dezvoltarea resurselor umane, precum și finanțarea socială și investițiile de impact;
• Gala Acceleratorului de Întreprinderi Sociale, momentul de inspirație de la cei care au deja rezultate demonstrate.

Înregistrarea participanților se face aici: register – Enterprising for Tomorrow

În sectorul non-profit există o presiune constantă: să faci mereu mai mult. Mai multe proiecte, mai multe aplicații de finanțare, mai multe evenimente, mai multe rezultate măsurabile. Agenda devine rapid o listă de urgențe, iar organizațiile ajung să funcționeze într-un mod familiar multor oameni care vor să mute munții: aleargă permanent, obosesc repede și se învinovățesc că nu fac suficient.

În această lume, ideea să te oprești intenționat pentru a face strategie sau dezvoltare organizațională poate părea aproape un lux sau chiar o pierdere de timp. Pentru multe ONG-uri mici și medii, fiecare zi în care nu scrii un proiect sau nu implementezi o activitate pare o zi pierdută. Dar experiențele a 233 de organizații care au trecut în 2025 printr-un astfel de proces de creștere strategică arată exact contrariul: uneori, pauza pentru a răspunde la întrebările dificile te ajută să treci de la supraviețuire la creștere.

Majoritatea ONG-urilor pornesc din energie și convingerea că pot schimba bucățica lor de lume. O problemă din comunitate, câțiva oameni dedicați și dorința de a face mai bine ceva. La început, structurile sunt informale, rolurile sunt aproape inexistente sau se combină frecvent, iar deciziile se iau rapid. Că arde. Pe măsură ce organizația crește, însă, apar și frustrările pentru că există probleme, dar ele sunt dificil de verbalizat. Fără un moment de reflecție, multe organizații intră într-o rutină care seamănă cu rotița hamsterului. Iar frustrările, odată adunate în buzunar, atârnă greu în impactul pe care o organizație îl poate avea, indiferent de cât de bine intenționată este.

233 de organizații care au conștientizat vestea proastă că să faci nu-i suficient au intrat în 2025 în programul de dezvoltare organizațională Social Change Accelerator. Prima doză de curaj a fost chiar faptul că au cerut ajutor. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), susținute de OMV Petrom și Iulian Stanciu, au lucrat cu ele îndeaproape, ca să le sprijine să se reconstruiască și să nu mai stea pe picioare de nisip în activitatea de zi cu zi și în echipele lor. În programul pentru organizații la început de drum s-a lucrat atât unu la unu, cât și în proiecte de grup, ca fiecare echipă să taie din bariere și să-și croșeteze aripi. În final, investiția asta este una care ajunge în societate. Organizațiile care sunt bine cu adevărat pot face bine în mod sustenabil în comunitățile lor. În programul pentru organizații în creștere s-a lucrat aplicat, pe construirea unui plan de fundraising realist. Granturile de implementare au ajutat apoi organizațiile să testeze, să implementeze și în final să-și crească atât rezultatele, cât și încrederea că se poate face fundraising cu succes. Programul de Reziliență și Impact pentru organizații mature a însemnat construirea sau revizuirea strategiei organizației și formularea teoriei schimbării, dar și construirea unui Fond de Reziliență. La început, totul părea  dificil de dus până la capăt, iar firul roșu de urmat ridica semne de întrebare și poate și o ușoară rezistență, așa cum este firesc și uman când pășești spre necunoscut. Pe parcurs, pentru multe organizații, programul a devenit de fapt punctul de cotitură care le-a schimbat mai ales felul în care gândesc.

„A fost mai simplu decât mă așteptam – ne-am dus mai ales spre companii locale, unde decizia se ia mai ușor și unde avem deja o relație mai lungă de încredere. Au înțeles foarte repede despre ce e vorba, din prisma unui mindset de business care vede nevoia unui fond de rezervă, deci a funcționat”, spune una din organizațiile participante în programul de reziliență și impact.

După un an de muncă, una dintre cele mai frecvente concluzii ale participanților este paradoxală: dacă nu s-ar fi oprit pentru strategie, cea mai mare pierdere ar fi fost de fapt… timpul.

În răspunsurile lor, cuvântul „timp” apare repetat obsesiv. Fără aceste luni dedicate procesului din Social Change Accelerator, organizațiile sunt convinse că ar fi continuat să piardă ani încercând să descopere singure lucruri esențiale despre funcționarea lor.

Adevărul este că multe ONG-uri merg din inerție ani întregi fără roluri clar definite, procese de lucru stabile, planuri de fundraising coerente, documente juridice actualizate. Dar când aceste lucruri sunt abordate sistemic, efectele sunt rapide: echipele devin mai eficiente, deciziile sunt mai clare, iar energia se redistribuie către misiunea organizației.

Un alt rezultat al ONG-urilor care au trecut prin procesul de dezvoltare organizațională este claritatea. Pentru multe organizații, participarea la sesiuni de lucru, ateliere, consultanță sau reflecție internă a adus schimbări foarte concrete precum oameni-resursă, lămuriri privind procesele de contabilitate sau cele legale și chiar susținere emoțională. Dacă nu ar fi fost aici, cu siguranță nu ar fi avut nici banii, nici șansa să găsească toate răspunsurile într-un singur loc, alături de resurse scrise, consultanți și experți care să-i ajute să afle de unde survin de fapt blocajele din activitatea lor.

„Sunt mai încrezător că pașii mici făcuți corect și în direcția bună de mine, ca fundraiser, pot aduce nu doar bani, ci și schimbările de viziune de care are nevoie organizația.”, confirmă unul dintre participanții la Școala de Fundraising.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) lansează LegiXplore ONG, un instrument gratuit de orientare juridică dedicat organizațiilor neguvernamentale din România, disponibil pe platforma www.crestem.ong. Instrumentul traduce prevederile O.G. nr. 26/2000 – actul normativ care reglementează înființarea și funcționarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor – într-un limbaj simplu, accesibil celor fără pregătire juridică.

LegiXplore ONG se adresează tuturor celor care vor să pornească un ONG și au nevoie de îndrumare clară, pas cu pas, pentru a înțelege ce au de făcut din punct de vedere legal, dar și organizațiilor nonprofit aflate la început de drum sau celor care vor să verifice dacă documentele și regulile interne sunt puse la punct și respectă legea.

În plus, LegiXplore ONG apare însoțit de o serie de materiale video explicative care abordează, pe scurt și pe înțelesul tuturor, cele mai întâlnite spețe juridice din viața unui ONG – de la depunerea dosarului la judecătorie până la recomandări pentru statut cu care poți salva timp și bani.

LegiXplore ONG funcționează ca un traseu logic, bazat pe întrebări și răspunsuri, care conduce utilizatorul exact la informația relevantă pentru situația sa. Instrumentul este structurat pe două direcții principale:

Instrumentul nu înlocuiește consultanța juridică specializată, însă oferă o bază solidă de orientare, astfel încât organizațiile să poată lua decizii informate și să știe ce pași au de urmat.

Sectorul neguvernamental din România numără în prezent aproximativ 127.000 de organizații înregistrate, reprezentând o forță semnificativă în societatea civilă. Diversitatea acestora – de la asociații de cartier și fundații culturale, la federații profesionale și organizații de advocacy – implică o varietate de situații juridice și administrative pe care O.G. 26/2000 le reglementează.

Cu toate acestea, accesul la consiliere juridică specializată rămâne limitat pentru multe dintre aceste organizații, în special pentru cele mici sau aflate la început. LegiXplore ONG vine să acopere acest gol, oferind gratuit o orientare juridică de primă linie pentru întreg sectorul.

Prin simplificarea accesului la informații juridice importante, LegiXplore ONG contribuie la profesionalizarea sectorului și la reducerea riscurilor de neconformitate legală care pot afecta capacitatea organizațiilor de a-și îndeplini misiunea socială.

București, 16 februarie 2026 – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) anunță publicarea raportului național privind spațiul civic din România în 2025, realizat în cadrul proiectului Monitoring Action for Civic Space (MACS).

Raportul face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă care include șapte rapoarte de țară, pentru Bulgaria, Danemarca, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și România. Bazat pe o metodologie inovatoare, fiecare raport evidențiază principalele tendințe din țările analizate, formulează recomandări clare și indică acțiunile necesare pentru o mai bună protejare a libertăților civice.

Raportul de țară privind România, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în cadrul proiectului MACS analizează evoluțiile spațiului civic din perioada ianuarie – decembrie 2025. Analiza examinează patru dimensiuni ale spațiului civic românesc:  modul în care sunt protejate și exercitate libertatea de asociere, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și condițiile generale care permit existența unui spațiu sigur pentru actorii civici.

Un element central al evoluțiilor din 2025 este climatul politic polarizat, în care organizațiile societății civile au fost frecvent prezentate în discursul public ca actori influențați din extern sau ca instrumente politice, în special în contextul electoral și post-electoral. Vizibilitatea crescută a societății civile a fost însoțită de o intensificare a stigmatizării și a suspiciunilor privind rolul organizațiilor neguvernamentale în discursul public.

Raportul evidențiază, de asemenea, rolul fragilității instituționale în configurarea spațiului civic. În mai multe domenii, inclusiv reglementarea media, accesul la informații sau gestionarea adunărilor publice, instituțiile au acționat cu un nivel limitat de transparență, predictibilitate și responsabilitate, ceea ce a accentuat diferența dintre normele juridice și aplicarea lor concretă.

Libertatea de asociere poate fi exercitată în România iar cadrul de reglementare care guvernează organizațiile societății civile respectă standardele internaționale. Cu toate acestea, acumularea cerințelor de conformare și raportare a generat o sarcină administrativă semnificativă, care afectează capacitatea operațională a organizațiilor neguvernamentale și costurile de funcționare.

În România există o sarcină administrativă ridicată pentru ONG-uri, similar oricărei alte categorii de persoane juridice de drept private: depun situații financiare la fel ca firmele, raportează toate informațiile contabile și fiscale către ANAF prin intermediul sistemului SAF-T și înregistrează orice modificare statutară într-un registru special la judecătorie după parcurgerea unei proceduri judiciare. Nu există un regim mai ușor sau simplificat care să țină cont de scopul nonprofit, de dimensiunea sau capacitatea unui ONG.

Tendința este de creștere a presiunii birocratice din cauza instrumentalizării măsurilor legate de transparență. În timp ce standardele internaționale privind raportarea stabilesc că statul nu trebuie să impună obligații asupra ONG-urilor comparabile cu cele ale instituțiilor publice, o astfel de tendință poate fi regăsită în România. Cel mai recent exemplu este reprezentat de proiectul Codului de Procedură Administrativă aflat încă în procesul de avizare interinstituțională, ce va duce la creșterea sarcinii administrative asupra ONG-urilor, deoarece include obligații impuse în mod normal autorităților publice.

În ceea ce privește libertatea de întrunire, raportul constată că aceasta este garantată constituțional, dar exercitarea sa în practică ridică probleme.  Legislația depășită (legea este din 1991), practicile de aprobare informală, precum și aplicarea neuniformă a dispozițiilor legale continuă să limiteze exercitarea efectivă a acestui drept, în special pentru grupurile vulnerabile și în cazul formelor de protest pe teme care generează tensiune socială.

Autoritățile locale au utilizat în 2025 proceduri administrative discreționare și inconsecvente, inclusiv interzicerea sau limitarea nejustificată a unor adunări sau impunerea de restricții privind locul și durata manifestațiilor în paralel cu lipsa de reacție pentru oprirea unor manifestări cu caracter ilegal prin promovarea unor simboluri fasciste, rasiste sau xenophobe.

Legislația existentă nu reflectă practicile contemporane de întrunire și nu oferă protecție explicită pentru adunările spontane sau pentru formele moderne de manifestare, precum acțiunile de tip flash-mob.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, raportul constată că aceasta nu a fost restrânsă prin mecanisme directe de cenzură, dar a fost afectată de presiuni structurale, economice și de reglementare care au generat protecție inegală pentru diferite tipuri de discurs.

Jurnalismul de interes public, monitorizarea civică și critica instituțională legitimă s-au confruntat cu presiuni legislative, administrative și economice, în timp ce discursul aliniat puterii politice a beneficiat de o mai mare acoperire în spațiul public. Garanțiile slabe pentru independența editorială, combinate cu riscurile de capturare a mass-mediei, au subminat pluralismul mediatic.

Dificultăți suplimentare în înțelegerea DSA (Digital Service Act) și a rolului autorităților publice au fost observate în special în perioadele premergătoare campaniei și în timpul campaniei electorale din 2025. Există un deficit de competențe și cunoștințe privind comunicarea digitală la nivelul autorităților publice care duce la acțiuni lipsite de eficiență sau chiar de legitimitate. Adesea se acordă prioritate reclamațiilor individuale, care copleșesc instituțiile publice subfinanțate și care determină adoptarea unor hotărâri ad-hoc. Prin contrast, cazurile coordonate de comportament coordonat neautentic, care sunt cele ce afectează în cea mai mare măsură discursul public și adesea par să fie sprijinite de actori statali ostili nu sunt nici documentate, nici abordate în mod sistematic.

Se poate observa existența unei presiuni publice semnificative asupra autorităților de a acționa, în special cu privire la dezinformare și protejarea minorilor, mai exact în legătură cu conținutul public pe principalele platforme de social media. Această presiune duce adesea la inițiative legislative elaborate în grabă și fundamentate insuficient care sunt dificil sau chiar imposibil de aplicat, precum și la declarații publice ale autorităților care utilizează termeni precum “război hibrid” sau “lupta împotriva știrilor false (fake news)”. Aceste reglementări “simbolice” pot adânci polarizarea socială, fără a genera rezultate eficiente sau tangibile.

Libertatea de exprimare a fost afectată de dificultățile în accesarea informațiilor de interes public, lucru care s-a reflectat în practicile recurente de refuzare sau condiționare a răspunsurilor conform prevederilor Legii nr. 544/2001 privind Liberul Acces la Informațiile de Interes Public.

Societatea civilă din România a fost prinsă în „focul încrucișat” post-electoral, caracterizat prin polarizare intensă și atacuri retorice care descriu organizațiile societății civile drept instrumente ale forțelor străine care ar acționa împotriva intereselor naționale. În contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, lideri politici din opoziția suveranistă și naționalistă au acuzat public organizațiile societății civile că operează ca „ONG-uri soroșiste” și au avertizat că acestea vor fi „trase la răspundere”. Astfel de narațiuni conspiraționiste au persistat în discursul post-electoral, catalogând organizațiile societății civile drept actori politici ilegitimi.

Actorii civici s-au confruntat cu intimidări, amenințări și discursuri instigatoare la ură, iar aplicarea neuniformă a legii împotriva acestor abuzuri a creat un climat de insecuritate.

România nu dispune încă de o legislație specifică împotriva litigiilor strategice abuzive (SLAPP) menite să descurajeze participarea publică, iar jurnaliștii și activiștii civici rămân vulnerabili la acțiuni judiciare costisitoare și epuizante, concepute pentru a anula vocile critice. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecție dedicate pentru jurnaliști și organizații ale societății civile în afara legii penale generale, corelată cu absența transparenței în investigarea amenințărilor și a atacurilor, subminează capacitatea actorilor civici de a-și desfășura activitatea în siguranță.