Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței.

Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile.

București, 18 Mai 2026

Actualizare 5 iunie 2026:

Între timp, inițiativa legislativă a fost adoptată de Senatul României la data de 18 mai 2026 și a fost transmisă Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională (traseul legislativ poate fi urmarit aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23283).

Argumentele și solicitările formulate în prezenta scrisoare rămân pe deplin valabile și vor fi trimise acum și membrilor Camerei Deputaților, care au responsabilitatea de a evalua compatibilitatea acestei propuneri legislative cu standardele constituționale și europene privind libertatea de asociere.

Îngrijorările exprimate de organizațiile societății civile au fost între timp confirmate și la nivelul Consiliului Europei.

– INGO Conference, organismul care reprezintă societatea civilă în cadrul Consiliului Europei și Expert Council on NGO Law, corpul de experti în legislație ONG al acestuia, au transmis autorităților române o scrisoare oficială prin care își exprimă îngrijorarea față de propunerea legislativă de modificare a Legii asociațiilor și fundațiilor, adoptată recent de Senatul României (L233/2026 la Senat, respectiv Pl-x 414/2026 la Camera Deputaților).
Potrivit scrisorii, măsurile propuse ridică serioase probleme de compatibilitate cu standardele europene privind libertatea de asociere. Obligația generală de publicare a identității finanțatorilor, deși aceste informații sunt deja disponibile autorităților statului, precum și sancțiunile extrem de severe prevăzute pentru nerespectarea obligației de raportare – suspendarea activității și dizolvarea organizației – sunt considerate disproporționate și susceptibile să descurajeze activitatea organizațiilor societății civile.

– La rândul său, Platforma Consiliului Europei pentru Siguranța Jurnaliștilor a emis o alertă care preia argumentele din avizul negativ ale Consiliului Legislativ, respectiv al Consiliului Economic și Social, menționeaza că multe instituții media funcționează sub umbrela juridică a ONG-urilor și se bazează pe granturi sau contribuții și donații bazate pe proiecte din partea publicului. Recomandarea este respingerea prupunerii legislative.

Actualizare, 28 mai 2026, ora 15:00: Numărul organizațiilor semnatare a ajuns la 870.

Actualizare, 22 mai 2026, ora 09:00: Numărul organizațiilor semnatare a depășit 850 de organizații.

Actualizare, 21 mai 2026, ora 09:00: Numărul organizațiilor semnatare a ajuns la 825 de organizații.

Actualizare, 20 mai 2026, ora 10:30: Numărul organizațiilor care au semnat scrisoarea deschisă a depășit 700 de organizații.

Articol publicat: 18 mai 2026

–––––––––––

Peste 430 de organizații ale societății civile atrag atenția asupra riscurilor pe care le ridică inițiativa legislativă de completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, aflată astăzi pe ordinea de zi a plenului Senatului României (proiectul de lege L233/2026).

Considerăm că obligația generală de publicare a identității donatorilor, dublată de sancțiunea suspendării activității pentru nedepunerea declarației, reprezintă o măsură disproporționată, care poate afecta libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.

Transparența este necesară într-o societate democratică, însă ea nu trebuie transformată într-un mecanism de control sau suspiciune permanentă asupra societății civile, mai ales în condițiile în care instituțiile statului dețin deja informațiile relevante și au instrumentele legale pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să respingă această inițiativă sau inițiatorilor să o retragă, având în vedere problemele de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind libertatea de asociere și calitatea legii, semnalate inclusiv prin avizele negative ale Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Comisiei pentru drepturile omului din Senat.

Orice reglementare privind societatea civilă trebuie să pornească de la un scop legitim, date concrete și măsuri proporționale, nu de la premise care pot restrânge spațiul civic din România.