Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile semnalează, printr-o alertă publicată în cadrul celui de-al doilea Civic Space Watch Alerts Roundup, parte a sistemului de avertizare timpurie  Early Warning and Alert System (EWAS), dezvoltat în cadrul proiectului MACS (Monitoring Action for Civic Space). Această inițiativă europeană urmărește monitorizarea și semnalarea rapidă a tendințelor care afectează spațiul civic, într-un context în care organizațiile neguvernamentale, activiștii și apărătorii drepturilor omului se confruntă cu presiuni și restricții tot mai mari.

Această alertă apare într-un context european marcat de presiuni tot mai mari asupra societății civile, reflectate și în Civic Space Report 2025, care descrie tendințele de restrângere a libertăților civice, ascensiunea discursurilor extremiste și dificultățile cu care se confruntă organizațiile neguvernamentale și apărătorii drepturilor omului.

Alerta FDSC

Guvernul României propune un nou Cod de Procedură Administrativă care ar urma să considere organizațiile societății civile, inclusiv instituțiile media independente înregistrate ca ONG-uri, drept entități obligate să răspundă la solicitările de informații publice, similar instituțiilor statului. Dacă această lege ar fi adoptată, ONG-urile ar fi singurele dintre entitățile de drept privat supuse acestui regim, ceea ce ar constitui o discriminare nejustificată. Mai mult, capacitatea lor de funcționare ar fi semnificativ afectată dat fiind că ar fi necesară organizarea unor structuri interne similare instituțiilor publice pentru care nu există resurse.

Proiectul de cod, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, urmărește să unifice toate normele de procedură administrativă într-un singur act normativ, cu scopul declarat de a aduce claritate și eficiență. Totuși, includerea ONG-urilor ca „subiecți obligați” este o schimbare de drept material care nu se înscrie în dreptul procedural. Unele dintre problemele pe care FDSC le-a semnalat în consultarea publică din februarie 2025 sunt următoarele:

1. Instituțiile statului dețin, colectează și gestionează informații care, după caz, pot fi considerate de interes public. Obligația de transparență și de furnizare de informații de interes public este un element al relației dintre sectorul public și sectorul privat, ce ține de aplicarea principiului bunei administrări. Este o obligație ce revine exclusiv entităților care aparțin sectorului public, iar beneficiarii săi pot aparține exclusiv sectorului privat. Sectorul public nu poate să renunțe la această obligație și să o transfere către ONGuri.
2. Se instituie un regim discriminatoriu între diferitele tipologii de entități private: doar asociațiile și fundațiile sunt incluse, în timp ce alte tipuri de persoane juridice de drept (de exemplu, societățile comerciale nu sunt incluse în listă).
3. Apare o neclaritate periculoasă cu privire la distincția dintre entitățile care aparțin sectorului public (deci sunt prezumate a acționa în interesul public) și entitățile care nu aparțin sectorului public, ci sectorului privat și deci nu sunt sub această prezumție. Sectorul public și sectorul privat sunt delimitate prin normele legale aplicabile, existente, iar rostul/ obiectivul acestei reglementări punctuale din Codul de procedură administrativă nu este și nu poate fi redefinirea lor
4. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, claritatea și previzibilitatea legii sunt principii constituționale, ce impun legiuitorului obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (DCC 900/2020 par. 86). Claritatea legii este și un element al principiului securității juridice, la rândul său un principiu constituțional. Nu mai puțin, cerințele de claritate a legii sunt avute în vedere și de jurisprudența CEDO (cauza Rotaru împotriva României, hotarârea din 29 martie 2000, cauza Petra împotriva României, hotararea din 23 septembrie 1998). În aceste condiții, caracterul vag al delimitării sectorului public de sectorul privat și al determinării entităților supuse obligațiilor din Secțiunea a II-a. Asigurarea accesului la informațiile de interes public din proiectul de lege este de natura a atrage neconstituționalitatea acestor prevederi.

Riscuri identificate pentru spațiul civic nu trebuie neglijate. Obligarea ONG-urilor să răspundă solicitărilor de informații poate distorsiona misiunea lor, consuma resurse limitate și expune informații sensibile, mai ales pentru organizațiile ce lucrează cu grupuri vulnerabile.

Lipsa clarificării sancțiunilor pentru neconformare poate duce la abuzuri, intimidări și presiuni asupra organizațiilor implicate în domenii precum anticorupția, drepturile omului, drepturile minorităților sau jurnalismul de investigație.

Impactul potențial al acestui cod ar putea descuraja participarea civică și ar face mai dificilă asocierea cetățenilor în organizații independente.

Ce este Civic Space Watch Alerts Roundup?

Alerts Roundup este un rezumat periodic al celor mai recente evoluții privind spațiul civic în Europa, bazat pe sistemul de avertizare timpurie (EWAS) dezvoltat în cadrul proiectului MACS – Monitoring Action for Civic Space. Într-un moment în care libertățile civice se restrâng, aceste alerte aduc în atenție situații și tendințe ce necesită acțiune imediată din partea factorilor de decizie, pentru a proteja democrația și dreptul societății civile de a se organiza și exprima liber.

–-

The MACS: Monitoring Action for Civic Space project is co-funded by the European Union.
It is implemented by the European Center for Not-for-Profit Law, European Civic Forum, Bulgarian Center for Not-for-Profit Law, Foreningen Nyt Europa, Le Mouvement associatif, Okotars Alapitvany, Stichting Nederlands Helsinki Comite, Ogolnopolska Federacja Organizacji Pozarzadowych, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Co-funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or the European Education and Culture Executive Agency (EACEA). Neither the European Union nor the granting authority can be held responsible for them.