Hotărâre istorică a CEDO privind postările magistraților pe rețelele sociale
Marea Cameră a CEDO a decis că sancționarea unui magistrat pentru postări pe rețelele sociale atunci când sunt făcute în interes public încalcă art. 10 din Convenția drepturilor omului.
Hotărârea a fost prezentată public luni, 15 decembrie 2025, în cazul Danileț vs. România, și poate fi consultată AICI.
”Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România”, precizează Nicoleta Popescu, unul dintre avocații lui Cristi Danileț.
Într-un articol publicat pe site-ul său, avocata subliniază faptul că hotărârea Marii Camere reprezintă ”un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice”.
”Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public. Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul magistratului român articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenția europeană a drepturilor omului” – Nicoleta Popescu.
Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român.
Cum s-a ajuns la Marea Curte a CEDO
La data de 20 februarie 2024, o Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a pronunțat prima hotărâre în cauza Danileț c. României, constatând încălcarea articolului 10 din Convenția drepturilor omului, în cazul sancționării disciplinare a judecătorului român pentru două postări publicate pe Facebook.
Ulterior, Guvernul României a contestat decizia și a formulat cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră.
”Din punct de vedere procedural, această etapă este excepțională: nu orice cerere de trimitere este admisă, iar Marea Cameră acceptă doar cauze care ridică probleme importante de drept, cu relevanță pentru jurisprudența Curții și pentru toate statele membre”, subliniază Nicoleta Popescu, cea care l-a reprezentat pe reclamant în fața Curții Europene și a obținut hotărârea de condamnare din februarie 2024.
Audierea în fața Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg. Reclamantul Cristi Danileț a fost prezent și și-a susținut punctul de vedere, fiind asistat de avocatele Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan.
În cadrul audierii au fost prezentate pledoarii orale – procedură rară în fața Curții Europene – iar dezbaterile au fost urmărite de studenți la drept și magistrați din mai multe state europene.
”Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații”- avocata Nicoleta Popescu.
Concluzii importante
Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public – funcționarea justiției și statul de drept.
„Obligația de rezervă există, dar ea NU poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației” – avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.
„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei (…) Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept” – Cristi Danileț.
Mai multe informații despre cronologia cazului, contextul general, interesul public și importanța deciziei pronunțate astăzi, AICI.
Un alt articol important despre libertatea de exprimare, semnat de Bianca Oprea, poate fi consultat AICI.
