Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. În același timp, deși neîncrederea față de ONG-uri este și ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfășurate în 2010, 2016, 2023 și 2025, analizând evoluția percepțiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile față de ONG-uri, rolul și impactul acestora, formele de asociere și implicare civică.

Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%). Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).

Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și a celor din regiunea Moldova.

Tinerii se disting constant printr-o relație mai apropiată cu organizațiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populația de peste 60 de ani (36%) și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea.

Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale.

Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influențată de convingerea că acestea sunt indispensabile democrației și că suplinesc eșecurile statului, în timp ce teoriile conspiraționiste și percepțiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă.

Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile au o influență pozitivă asupra calității vieții beneficiarilor direcți ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au nicio influență asupra propriei lor vieți.

ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel național. Unul din trei dintre respondenți consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societății.

Această percepție – ONG-urile „fac bine, dar nu mie” – este identificată drept una dintre explicațiile centrale ale nivelului relativ redus de implicare civică formală.

Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat, într-o formă sau alta, cu o organizație neguvernamentală. Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașe mari.

Aproape două treimi din populația adultă cunoaște posibilitatea de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, iar proporția celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025. Dintre aceștia, 18% au redirecționat către ONG-uri.

Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstrații publice, voluntariat și activism instituțional. De asemenea, tinerii cu studii superioare din orașe mari și din zona București–Ilfov sunt cei mai prezenți în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susținerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populației generale.

35% dintre adulți declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în prezent dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizație. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizațiile religioase.

Analiza implicării civice evidențiază patru dimensiuni distincte: caritatea, activismul militant, activismul instituțional și voluntariatul. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donații, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente rămâne concentrată în segmente mai restrânse ale populației, în special în rândul tinerilor cu studii superioare din mediul urban mare.

Susținerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat față de 2023 și 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, potrivit datelor BOSC 2025.

Aproximativ 80% dintre respondenți susțin cele patru misiuni testate pentru organizațiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acționează guvernanții și contribuția la elaborarea legilor și a altor acte normative. Dintre acestea, rolul care se detașează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanții, această așteptare fiind mai pronunțată în rândul femeilor și al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani.

Raportul BOSC 2025 poate fi accesat integral AICI.