Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a contribuit la realizarea raportului Civic Space 2025  (analiza acoperă, în principal, anul 2024), publicat azi de European Civic Forum, o analiză amplă a tendințelor care modelează spațiul civic în Uniunea Europeană și în Balcanii de Vest.

Raportul atrage atenția asupra unui context tot mai dificil pentru organizațiile neguvernamentale și actorii civici, marcat de restricții legislative, presiuni politice și o retorică polarizantă în mai multe state membre.

România: un spațiu civic sub presiune, dar cu resurse de reziliență

În cazul României, raportul clasifică spațiul civic drept „îngustat”, reflectând o serie de provocări care afectează capacitatea societății civile de a funcționa într-un mediu deschis, predictibil și favorabil.

Printre principalele dificultăți semnalate se numără:

• Utilizarea tot mai frecventă a litigiilor împotriva ONG-urilor (așa-numitele SLAPP-uri), în special în domeniul protecției mediului și al urbanismului. Raportul menționează explicit cazuri în care dezvoltatori imobiliari au inițiat acțiuni legale împotriva organizațiilor care se opun unor proiecte considerate controversate. Aceste litigii sunt descrise drept o formă de intimidare și consum excesiv de resurse pentru ONG-uri, care sunt astfel nevoite să-și aloce timp și fonduri pentru apărare în instanță, în loc să se concentreze pe misiunea lor publică
• Retorică negativă față de unele segmente ale societății civile, în special în context electoral, care poate avea un efect de descurajare asupra implicării publice. În raport sunt documentate episoade în care organizațiile care promovează drepturile LGBTQI+, combaterea discriminării sau justiția socială au fost etichetate drept „agenți străini” sau „ideologizați”, inclusiv de către actori politici în timpul campaniilor. Astfel de discursuri contribuie la polarizarea societății și afectează încrederea publică în activitatea ONG-urilor, mai ales în zonele sensibile sau marginalizate.
• Accesul la informații de interes public rămâne problematic, mai ales în cazul solicitărilor care au legătură cu modul în care sunt cheltuiți banii din subvenții primiți de partidele politice. Mai mult, plănuitul Cod de procedură administrativă include în acest moment o reformă a sistemului de acces la informații publice care are potențialul de a asimila neîntemeiat, organizațiile societății civile, inclusiv organizațiile media, entităților de drept public. Aceasta ar putea crea o povară administrativă inutilă și, probabil, imposibil de realizat în cele mai multe cazuri și va reduce semnificativ accesul efectiv la informații de interes public. Lipsa de predictibilitate a procesului legislativ a fost intensificată în contextul multiplelor runde de alegeri din 2024, iar efectele nu au rămas doar la nivelul drepturilor electorale. Legiferarea prin ordonanțe de urgență a crescut (156 în 2024 față de 131 în 2023) și pare că practica consultării prin documente “scăpate” în presă devine o obișnuință.
• Mandatul Avocatului Poporului, o instituție cu un rol important în arhitectura instituțională a protecției drepturilor omului, a expirat in iunie 2024 și procedurile de desemnare pentru ocuparea acestei demnități nu au fost demarate.

În același timp, raportul recunoaște că societatea civilă din România rămâne activă, pluralistă și adaptabilă, iar mecanismele democratice esențiale — precum libertatea de exprimare și dreptul de asociere — sunt în continuare garantate la nivel constituțional și funcționale în mod rezonabil. În pofida unor disfuncționalități vădite atât în procesul de selecție, cât și în procesul de funcționare a unor organisme publice care includ reprezentanți ai societății civile (un exemplu elocvent este Consiliul Superior al Magistraturii în care persoanele numite nu au o experiență relevantă anterioară desemnării, iar exercitarea mandatului se face fără a fi vizibilă vreo formulă de consultare cu cei pe care îi reprezintă sau o dare de seamă publică), 2024 a înregistrat și un proces de desemnare de reprezentanți ai societății civile care merită replicat în situații similare. Este vorba de desemnarea reprezentanților societății civile în Consiliul Economic și Social, când Guvernul a fost de acord să recunoască rezultatul unui proces de depunere de candidaturi și vot din partea a mai mult de 1000 de organizații neguvernamentale.

Recomandări pentru consolidarea spațiului civic în România

Raportul formulează o serie de recomandări, menite să întărească cadrul democratic și să sprijine rolul pozitiv al societății civile în dezvoltarea socială și politică a țării:

• Descurajarea activă a discursurilor denigratoare la adresa organizațiilor societății civile și rolului lor într-o societate democratică și asumarea publică a unui comportament în acest sens de către politicieni, autorități și persoane cu influență publică.
• Transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, astfel încât organizațiile neguvernamentale și jurnaliștii să primească garanții că își pot face activitatea în interes public fără teama de a fi hărțuiți sau subiect de abuz în litigii.
• Punerea în executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene și trecerea la o abordare care se bazează pe respectarea drepturilor omului în decizia publică.
• Simplificarea procedurilor administrative prin digitalizarea registrului ONG și modernizarea OG 26/2000.
• Încurajarea participării reale a societății civile în procesele decizionale – de la Consiliul Economic și Social, la structuri consultative sectoriale.
• Formarea funcționarilor publici și a actorilor instituționali în privința rolului și contribuției societății civile într-o democrație funcțională.

România oferă și exemple demne de urmat: platforma Vot.ONG, sprijinită de FDSC, a permis organizarea unui proces participativ pentru desemnarea reprezentanților ONG în Consiliul Economic și Social. De asemenea, colaborările tematice între ONG-uri, mass-media și parteneri instituționali contribuie la consolidarea încrederii publice în sectorul civic.

România se află într-un moment de reevaluare și recalibrare a relației dintre stat, cetățeni și societatea civilă. Prin dialog deschis, reglementări echilibrate și recunoașterea contribuției sectorului neguvernamental, spațiul civic poate rămâne un pilon solid al democrației.

Citește raportul complet  AICI.