În sectorul non-profit există o presiune constantă: să faci mereu mai mult. Mai multe proiecte, mai multe aplicații de finanțare, mai multe evenimente, mai multe rezultate măsurabile. Agenda devine rapid o listă de urgențe, iar organizațiile ajung să funcționeze într-un mod familiar multor oameni care vor să mute munții: aleargă permanent, obosesc repede și se învinovățesc că nu fac suficient.

În această lume, ideea să te oprești intenționat pentru a face strategie sau dezvoltare organizațională poate părea aproape un lux sau chiar o pierdere de timp. Pentru multe ONG-uri mici și medii, fiecare zi în care nu scrii un proiect sau nu implementezi o activitate pare o zi pierdută. Dar experiențele a 233 de organizații care au trecut în 2025 printr-un astfel de proces de creștere strategică arată exact contrariul: uneori, pauza pentru a răspunde la întrebările dificile te ajută să treci de la supraviețuire la creștere.

Majoritatea ONG-urilor pornesc din energie și convingerea că pot schimba bucățica lor de lume. O problemă din comunitate, câțiva oameni dedicați și dorința de a face mai bine ceva. La început, structurile sunt informale, rolurile sunt aproape inexistente sau se combină frecvent, iar deciziile se iau rapid. Că arde. Pe măsură ce organizația crește, însă, apar și frustrările pentru că există probleme, dar ele sunt dificil de verbalizat. Fără un moment de reflecție, multe organizații intră într-o rutină care seamănă cu rotița hamsterului. Iar frustrările, odată adunate în buzunar, atârnă greu în impactul pe care o organizație îl poate avea, indiferent de cât de bine intenționată este.

233 de organizații care au conștientizat vestea proastă că să faci nu-i suficient au intrat în 2025 în programul de dezvoltare organizațională Social Change Accelerator. Prima doză de curaj a fost chiar faptul că au cerut ajutor. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), susținute de OMV Petrom și Iulian Stanciu, au lucrat cu ele îndeaproape, ca să le sprijine să se reconstruiască și să nu mai stea pe picioare de nisip în activitatea de zi cu zi și în echipele lor. În programul pentru organizații la început de drum s-a lucrat atât unu la unu, cât și în proiecte de grup, ca fiecare echipă să taie din bariere și să-și croșeteze aripi. În final, investiția asta este una care ajunge în societate. Organizațiile care sunt bine cu adevărat pot face bine în mod sustenabil în comunitățile lor. În programul pentru organizații în creștere s-a lucrat aplicat, pe construirea unui plan de fundraising realist. Granturile de implementare au ajutat apoi organizațiile să testeze, să implementeze și în final să-și crească atât rezultatele, cât și încrederea că se poate face fundraising cu succes. Programul de Reziliență și Impact pentru organizații mature a însemnat construirea sau revizuirea strategiei organizației și formularea teoriei schimbării, dar și construirea unui Fond de Reziliență. La început, totul părea  dificil de dus până la capăt, iar firul roșu de urmat ridica semne de întrebare și poate și o ușoară rezistență, așa cum este firesc și uman când pășești spre necunoscut. Pe parcurs, pentru multe organizații, programul a devenit de fapt punctul de cotitură care le-a schimbat mai ales felul în care gândesc.

„A fost mai simplu decât mă așteptam – ne-am dus mai ales spre companii locale, unde decizia se ia mai ușor și unde avem deja o relație mai lungă de încredere. Au înțeles foarte repede despre ce e vorba, din prisma unui mindset de business care vede nevoia unui fond de rezervă, deci a funcționat”, spune una din organizațiile participante în programul de reziliență și impact.

După un an de muncă, una dintre cele mai frecvente concluzii ale participanților este paradoxală: dacă nu s-ar fi oprit pentru strategie, cea mai mare pierdere ar fi fost de fapt… timpul.

În răspunsurile lor, cuvântul „timp” apare repetat obsesiv. Fără aceste luni dedicate procesului din Social Change Accelerator, organizațiile sunt convinse că ar fi continuat să piardă ani încercând să descopere singure lucruri esențiale despre funcționarea lor.

Adevărul este că multe ONG-uri merg din inerție ani întregi fără roluri clar definite, procese de lucru stabile, planuri de fundraising coerente, documente juridice actualizate. Dar când aceste lucruri sunt abordate sistemic, efectele sunt rapide: echipele devin mai eficiente, deciziile sunt mai clare, iar energia se redistribuie către misiunea organizației.

Un alt rezultat al ONG-urilor care au trecut prin procesul de dezvoltare organizațională este claritatea. Pentru multe organizații, participarea la sesiuni de lucru, ateliere, consultanță sau reflecție internă a adus schimbări foarte concrete precum oameni-resursă, lămuriri privind procesele de contabilitate sau cele legale și chiar susținere emoțională. Dacă nu ar fi fost aici, cu siguranță nu ar fi avut nici banii, nici șansa să găsească toate răspunsurile într-un singur loc, alături de resurse scrise, consultanți și experți care să-i ajute să afle de unde survin de fapt blocajele din activitatea lor.

„Sunt mai încrezător că pașii mici făcuți corect și în direcția bună de mine, ca fundraiser, pot aduce nu doar bani, ci și schimbările de viziune de care are nevoie organizația.”, confirmă unul dintre participanții la Școala de Fundraising.

București, 16 februarie 2026 – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) anunță publicarea raportului național privind spațiul civic din România în 2025, realizat în cadrul proiectului Monitoring Action for Civic Space (MACS).

Raportul face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă care include șapte rapoarte de țară, pentru Bulgaria, Danemarca, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și România. Bazat pe o metodologie inovatoare, fiecare raport evidențiază principalele tendințe din țările analizate, formulează recomandări clare și indică acțiunile necesare pentru o mai bună protejare a libertăților civice.

Raportul de țară privind România, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în cadrul proiectului MACS analizează evoluțiile spațiului civic din perioada ianuarie – decembrie 2025. Analiza examinează patru dimensiuni ale spațiului civic românesc:  modul în care sunt protejate și exercitate libertatea de asociere, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și condițiile generale care permit existența unui spațiu sigur pentru actorii civici.

Un element central al evoluțiilor din 2025 este climatul politic polarizat, în care organizațiile societății civile au fost frecvent prezentate în discursul public ca actori influențați din extern sau ca instrumente politice, în special în contextul electoral și post-electoral. Vizibilitatea crescută a societății civile a fost însoțită de o intensificare a stigmatizării și a suspiciunilor privind rolul organizațiilor neguvernamentale în discursul public.

Raportul evidențiază, de asemenea, rolul fragilității instituționale în configurarea spațiului civic. În mai multe domenii, inclusiv reglementarea media, accesul la informații sau gestionarea adunărilor publice, instituțiile au acționat cu un nivel limitat de transparență, predictibilitate și responsabilitate, ceea ce a accentuat diferența dintre normele juridice și aplicarea lor concretă.

Libertatea de asociere poate fi exercitată în România iar cadrul de reglementare care guvernează organizațiile societății civile respectă standardele internaționale. Cu toate acestea, acumularea cerințelor de conformare și raportare a generat o sarcină administrativă semnificativă, care afectează capacitatea operațională a organizațiilor neguvernamentale și costurile de funcționare.

În România există o sarcină administrativă ridicată pentru ONG-uri, similar oricărei alte categorii de persoane juridice de drept private: depun situații financiare la fel ca firmele, raportează toate informațiile contabile și fiscale către ANAF prin intermediul sistemului SAF-T și înregistrează orice modificare statutară într-un registru special la judecătorie după parcurgerea unei proceduri judiciare. Nu există un regim mai ușor sau simplificat care să țină cont de scopul nonprofit, de dimensiunea sau capacitatea unui ONG.

Tendința este de creștere a presiunii birocratice din cauza instrumentalizării măsurilor legate de transparență. În timp ce standardele internaționale privind raportarea stabilesc că statul nu trebuie să impună obligații asupra ONG-urilor comparabile cu cele ale instituțiilor publice, o astfel de tendință poate fi regăsită în România. Cel mai recent exemplu este reprezentat de proiectul Codului de Procedură Administrativă aflat încă în procesul de avizare interinstituțională, ce va duce la creșterea sarcinii administrative asupra ONG-urilor, deoarece include obligații impuse în mod normal autorităților publice.

În ceea ce privește libertatea de întrunire, raportul constată că aceasta este garantată constituțional, dar exercitarea sa în practică ridică probleme.  Legislația depășită (legea este din 1991), practicile de aprobare informală, precum și aplicarea neuniformă a dispozițiilor legale continuă să limiteze exercitarea efectivă a acestui drept, în special pentru grupurile vulnerabile și în cazul formelor de protest pe teme care generează tensiune socială.

Autoritățile locale au utilizat în 2025 proceduri administrative discreționare și inconsecvente, inclusiv interzicerea sau limitarea nejustificată a unor adunări sau impunerea de restricții privind locul și durata manifestațiilor în paralel cu lipsa de reacție pentru oprirea unor manifestări cu caracter ilegal prin promovarea unor simboluri fasciste, rasiste sau xenophobe.

Legislația existentă nu reflectă practicile contemporane de întrunire și nu oferă protecție explicită pentru adunările spontane sau pentru formele moderne de manifestare, precum acțiunile de tip flash-mob.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, raportul constată că aceasta nu a fost restrânsă prin mecanisme directe de cenzură, dar a fost afectată de presiuni structurale, economice și de reglementare care au generat protecție inegală pentru diferite tipuri de discurs.

Jurnalismul de interes public, monitorizarea civică și critica instituțională legitimă s-au confruntat cu presiuni legislative, administrative și economice, în timp ce discursul aliniat puterii politice a beneficiat de o mai mare acoperire în spațiul public. Garanțiile slabe pentru independența editorială, combinate cu riscurile de capturare a mass-mediei, au subminat pluralismul mediatic.

Dificultăți suplimentare în înțelegerea DSA (Digital Service Act) și a rolului autorităților publice au fost observate în special în perioadele premergătoare campaniei și în timpul campaniei electorale din 2025. Există un deficit de competențe și cunoștințe privind comunicarea digitală la nivelul autorităților publice care duce la acțiuni lipsite de eficiență sau chiar de legitimitate. Adesea se acordă prioritate reclamațiilor individuale, care copleșesc instituțiile publice subfinanțate și care determină adoptarea unor hotărâri ad-hoc. Prin contrast, cazurile coordonate de comportament coordonat neautentic, care sunt cele ce afectează în cea mai mare măsură discursul public și adesea par să fie sprijinite de actori statali ostili nu sunt nici documentate, nici abordate în mod sistematic.

Se poate observa existența unei presiuni publice semnificative asupra autorităților de a acționa, în special cu privire la dezinformare și protejarea minorilor, mai exact în legătură cu conținutul public pe principalele platforme de social media. Această presiune duce adesea la inițiative legislative elaborate în grabă și fundamentate insuficient care sunt dificil sau chiar imposibil de aplicat, precum și la declarații publice ale autorităților care utilizează termeni precum “război hibrid” sau “lupta împotriva știrilor false (fake news)”. Aceste reglementări “simbolice” pot adânci polarizarea socială, fără a genera rezultate eficiente sau tangibile.

Libertatea de exprimare a fost afectată de dificultățile în accesarea informațiilor de interes public, lucru care s-a reflectat în practicile recurente de refuzare sau condiționare a răspunsurilor conform prevederilor Legii nr. 544/2001 privind Liberul Acces la Informațiile de Interes Public.

Societatea civilă din România a fost prinsă în „focul încrucișat” post-electoral, caracterizat prin polarizare intensă și atacuri retorice care descriu organizațiile societății civile drept instrumente ale forțelor străine care ar acționa împotriva intereselor naționale. În contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, lideri politici din opoziția suveranistă și naționalistă au acuzat public organizațiile societății civile că operează ca „ONG-uri soroșiste” și au avertizat că acestea vor fi „trase la răspundere”. Astfel de narațiuni conspiraționiste au persistat în discursul post-electoral, catalogând organizațiile societății civile drept actori politici ilegitimi.

Actorii civici s-au confruntat cu intimidări, amenințări și discursuri instigatoare la ură, iar aplicarea neuniformă a legii împotriva acestor abuzuri a creat un climat de insecuritate.

România nu dispune încă de o legislație specifică împotriva litigiilor strategice abuzive (SLAPP) menite să descurajeze participarea publică, iar jurnaliștii și activiștii civici rămân vulnerabili la acțiuni judiciare costisitoare și epuizante, concepute pentru a anula vocile critice. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecție dedicate pentru jurnaliști și organizații ale societății civile în afara legii penale generale, corelată cu absența transparenței în investigarea amenințărilor și a atacurilor, subminează capacitatea actorilor civici de a-și desfășura activitatea în siguranță.

Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. În același timp, deși neîncrederea față de ONG-uri este și ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfășurate în 2010, 2016, 2023 și 2025, analizând evoluția percepțiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile față de ONG-uri, rolul și impactul acestora, formele de asociere și implicare civică.

Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%). Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).

Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și a celor din regiunea Moldova.

Tinerii se disting constant printr-o relație mai apropiată cu organizațiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populația de peste 60 de ani (36%) și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea.

Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale.

Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influențată de convingerea că acestea sunt indispensabile democrației și că suplinesc eșecurile statului, în timp ce teoriile conspiraționiste și percepțiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă.

Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile au o influență pozitivă asupra calității vieții beneficiarilor direcți ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au nicio influență asupra propriei lor vieți.

ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel național. Unul din trei dintre respondenți consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societății.

Această percepție – ONG-urile „fac bine, dar nu mie” – este identificată drept una dintre explicațiile centrale ale nivelului relativ redus de implicare civică formală.

Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat, într-o formă sau alta, cu o organizație neguvernamentală. Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașe mari.

Aproape două treimi din populația adultă cunoaște posibilitatea de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, iar proporția celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025. Dintre aceștia, 18% au redirecționat către ONG-uri.

Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstrații publice, voluntariat și activism instituțional. De asemenea, tinerii cu studii superioare din orașe mari și din zona București–Ilfov sunt cei mai prezenți în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susținerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populației generale.

35% dintre adulți declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în prezent dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizație. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizațiile religioase.

Analiza implicării civice evidențiază patru dimensiuni distincte: caritatea, activismul militant, activismul instituțional și voluntariatul. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donații, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente rămâne concentrată în segmente mai restrânse ale populației, în special în rândul tinerilor cu studii superioare din mediul urban mare.

Susținerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat față de 2023 și 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, potrivit datelor BOSC 2025.

Aproximativ 80% dintre respondenți susțin cele patru misiuni testate pentru organizațiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acționează guvernanții și contribuția la elaborarea legilor și a altor acte normative. Dintre acestea, rolul care se detașează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanții, această așteptare fiind mai pronunțată în rândul femeilor și al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani.

Raportul BOSC 2025 poate fi accesat integral AICI.

OMV Petrom Foundation finances €2,400,000 for projects in Vânători Neamț Natural Park and Putna-Vrancea Natural Park

The program offers national reference models for biodiversity conservation and ecotourism development

Civil Society Development Foundation, ProPark Foundation, and OMV Petrom Foundation are continuing the “Green for the Future” program, dedicated to biodiversity conservation and the sustainable development of local communities in Romania’s protected natural areas. With a budget of €2,400,000, fully funded by OMV Petrom Foundation, the 2025–2027 edition of the program focuses on Vânători Neamț Natural Park and Putna-Vrancea Natural Park. Since its launch in 2023, the total investment in these two parks has reached €3,200,000.

The Land of the Bison: Conservation, Education, and Tourism in Vânători Neamț Natural Park

The project began with the renovation and modernization of the Visitor Center during 2023–2024. In the 2025–2027 phase, interactive installations will be added to the center, and a new area will be created to integrate educational activities with ecotourism. The interior visiting area will be expanded to include museum-style exhibits on local culture aimed at involving the community in protecting cultural values, and a dedicated commercial space will promote local producers and products. The outdoor space will undergo landscaping using natural materials and native plant species.

A national first for Romania is also part of the project: Vânători Neamț Natural Park will become the first park in the country to reintroduce the moose (Alces alces) — a major step in restoring natural wildlife processes with a direct impact on ecological balance. As a large herbivore and umbrella species, the moose plays a critical role in shaping the landscape and supporting the survival of smaller species. The park also holds symbolic significance, as it was among the last places where moose were seen before their disappearance from the region.

Four wetland areas will be created to serve as water sources for mammals and birds, and as shelter for amphibians, reptiles, and insects. These will support biodiversity in the park during increasingly prolonged droughts.

To improve wildlife management and continuously monitor species conservation, the existing network of monitoring stations will be expanded with sensor-equipped cameras and audio devices.

The park’s infrastructure will also include a new educational trail featuring interactive installations to provide visitors with an immersive learning experience about biodiversity and conservation. A new educational area — the “Forest School” — will connect the Visitor Center, the acclimatization enclosure, and the Dragoș Vodă zoological garden.

Putna-Vrancea Natural Park: Wild, Accessible, and built for the Future

In Putna-Vrancea Natural Park, a mobile virtual observatory will be installed to allow visitors with limited mobility to explore the park’s wildlife and view short films of wild animals through an interactive experience.

To foster environmental awareness in local communities, a new educational space will be created to host activities for children and youth, helping them understand the importance of protecting the environment.

High natural value pasture habitats will be restored through traditional management, and invasive plant species will be removed to protect rare butterfly and insect species. The park’s rivers will also be restocked with native trout — an important step in restoring aquatic ecosystems.

A new wildlife monitoring network will be established in the park, featuring cameras and sensors to support biodiversity protection and prevent poaching.

Awareness campaigns, educational events, traveling photo exhibitions, and documentary screenings in local schools will engage communities in conservation efforts and promote ecotourism. These activities aim to increase public awareness and attract more visitors interested in nature and conservation.

A photography album about the Vrancea Mountains will also be produced to highlight the park’s natural and cultural values, helping raise its visibility both nationally and internationally.

About the “Green for the Future” Program

The “Green for the Future” program promotes a model of sustainable development in protected natural areas, with a strong focus on integrating local communities in environmental protection and the responsible use of natural resources. The program contributes to biodiversity conservation, environmental education, and ecotourism development in Romania’s protected areas.

Elveția și România continuă parteneriatul pentru reducerea disparităților economice și sociale între țările UE prin cea de-a doua contribuție acordată României în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român.

În baza acordului-cadru bilateral semnat în decembrie 2022 între cele două țări, Elveția a alocat României peste 221.5 milioane CHF (franci elvețieni), echivalentul a peste 1 miliard lei,  pentru susținerea a 11 programe (Măsuri Suport) care urmează a fi implementate până în 2029.

Programul de Implicare Civică este unul dintre cele 11 programe tematice finanțate și vizează consolidarea spațiului civic din România și încurajarea implicării active a cetățenilor în viața publică și în procesele democratice ale țării.

Programul de Implicare Civică este finanțat integral de Guvernul Elvețian și este implementat de consorțiul desemnat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Fundația pentru Parteneriat (FP) și KEK-CDC.

Programul de Implicare Civică pune la dispoziția organizațiilor neguvernamentale și nonprofit din România două apeluri de finanțare menite să susțină inițiative din domenii esențiale pentru dezvoltarea unei societăți echitabile și democratice.

Bugetul total alocat pentru proiecte în cadrul celor două apeluri de finanțare este de 14 milioane CHF.

Apelul 1  acordă granturi mari pentru proiecte cu impact la nivel național și/sau regional în următoarele domenii: combaterea discriminării și excluziunii sociale, protecția biodiversității și a drepturilor de mediu, transparența media și jurnalismul de investigație, asistența acordată victimelor violenței (traficul de ființe umane, violența bazată pe gen, violența împotriva copiilor etc.).

Apelul 2 acordă granturi mici pentru proiecte cu impact la nivel local care vor sprijini acțiunile de advocacy și inițiativele pentru creșterea implicării cetățenilor și proiectele pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.

Programul de Implicare Civică anunță lansarea primului apel de finanțare pentru proiecte predefinite cu o alocare bugetară totală de 7 milioane CHF.

Granturile din cadrul Apelului 1 se adresează organizațiilor neguvernamentale și nonprofit (ONG-uri) cu experiență și capacitate de implementare a inițiativelor de amploare la nivel național și/sau regional. Obiectivul acestui apel este susținerea proiectelor ce vizează probleme sistemice și contribuie la creșterea participării civice.

Ariile tematice sprijinite prin Apelul 1 sunt:

Granturile acordate în cadrul Apelului 1 vor fi cuprinse între 500.000 și 1.500.000 CHF și vor avea o durată de implementare între 24 și 32 de luni.

Aplicarea pentru Apelul 1 constă din două etape:

Pentru mai multe detalii, organizațiile interesate sunt invitate să consulte Ghidul Solicitanților disponibil pe pagina www.elvetiaromania.ro.

Programul de Cooperare Elvețiano-Român (SRCP) se află la cea de-a doua contribuție elvețiană destinată unor state membre ale Uniunii Europene și are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții în România, precum și consolidarea sau dezvoltarea de noi parteneriate elvețiano-române între instituții publice și organizații private. Acordul-cadru semnat în decembrie 2022 între guvernele celor două țări prevede implementarea a 11 programe tematice, care răspund unor nevoi prioritare ale României și valorifică expertiza Elveției în domenii cheie precum: creștere economică și dialog social, gestionarea migrației și creșterea siguranței publice, protecția mediului, întărirea sistemelor sociale, precum și implicare civică și transparență. Contribuția financiară elvețiană se ridică la 221.5 milioane CHF, iar programele finanțate urmează să fie implementate până la finalul anului 2029.

Mecanismul Early Warning and Alert System este lansat de o coaliție de organizații ale societății civile europene cu scopul de a sistematiza informațiile despre evoluțiile din spațiul civic european, de a trage atenția asupra semnelor de deteriorare ale stațiului civic și a solicita instituțiilor Uniunii Europene să acționeze înainte de a se agrava. Această inițiativă face parte din proiectul Monitoring Action for Civic Space (MACS – https://ecnl.org/news/launching-macs-monitoring-action-civic-space ) și va fi testată în următoarele luni, marcând un pas proactiv în protejarea spațiului civic. Bulgaria, Danemarca, Franța, Ungaria, Olanda, Polonia și România sunt primele monitorizate în profunzime în perioada următoare, dar pot și semnalate și alerte din alte țări europene.

Mecanismul de avertizare va înregistra schimbările cu potențial de restricționare a spațiului civic din următoarele zone:

• legislație și politici publice
• finanțarea organizațiilor societății civile

Cum funcționează mecanismul?

Early Warning and Alert System va funcționa prin intermediul platformei Civic Space Watch (https://civicspacewatch.eu/), care colectează și raportează date despre starea spațiului civic atât la nivel național, cât și european. Alertele vor fi publicate direct pe site-ul Civic Space Watchși trimise prin email de către Civic Space Watch și partenerii acestuia.

Alertele vor fi cuprinse în raportările curente care sunt publicate și transmise decidenților europeni, iar în cazul unor unor urgențe sau situații care riscă să slăbească semnificativ spațiul civic, Early Warning and Atert System va iniția acțiuni de advocacy. European Civic Forum (https://civic-forum.eu/ ) și ECNL (https://ecnl.org/news/launching-macs-monitoring-action-civic-space ) vor coordona aceste inițiative.

În următoarele luni, site-ul Civic Space Watch (https://civicspacewatch.eu/) va fi îmbunătățit pentru a oferi o experiență mai prietenoasă utilizatorilor, permițând urmărirea actualizărilor și a răspunsurilor instituționale la evoluțiile din domeniu.

De ce este necesar Sistemul de Avertizare Timpurie?

Spațiul civic – mediul în care societatea civilă își desfășoară activitatea – este din ce în ce mai mult sub amenințare în Europa: de la restricționarea dreptului la protest, stigmatizarea publică a organizațiilor (care au o voce critică) de către politicieni și persoane aflate în funcții publice, până la atacuri asupra libertății de exprimare.

Răspunsul Uniunii Europene la aceste provocări a fost, de multe ori, reactiv, intervenind doar atunci când spațiul civic a ajuns la un nivel critic de degradare.

Exemple în acest sens sunt Ungaria și Polonia, unde instituțiile UE au intervenit doar după ce daunele erau deja prea mari, lăsând puțin loc pentru un dialog semnificativ sau reforme. Totuși, experții sunt de acord că semnele timpurii ale erodării spațiului civic, cum ar fi atacurile asupra legitimității societății civile sau vizarea unor grupuri vulnerabile, au deja efecte negative asupra activității actorilor societății civile.

Early Warning and Alert System își propune să schimbe această dinamică, permițând instituțiilor UE să intervină înainte ca situația să se agraveze, iar măsurile să fie tardive.

Scopul este clar: tranziția către un model preventiv. În loc să aștepte până când spațiul civic este deja deteriorat irevocabil, sistemul va încuraja intervenția timpurie pentru a proteja și promova valorile democratice, asigurându-se că societatea civilă poate continua să-și desfășoare activitatea neîngrădită.

Cum pot afla mai multe?

Pentru cei interesați să afle mai multe despre Early Warning and Alerts System,se va organiza un webinar pe 10 aprilie pentru a oferi o prezentare detaliată a proiectului, a metodologiei utilizate pentru evaluarea spațiului civic și a modului de funcționare al noului sistem.

Înscrieri la webinar AICI – https://forms.office.com/Pages/ResponsePage.aspx?id=oeZz0uvarkmzKHurjwOX4juCrJnLdtRPvAsGG2bMRj5UOFA4UkpYS1dVWVg3RUcyNkQxVjJTN0hYRS4u

 „The MACS: Monitoring Action for Civic Space project is co-funded by the European Union”

It is implemented by the European Center for Not-for-Profit Law, European Civic Forum, Bulgarian Center for Not-for-Profit Law, Foreningen Nyt Europa, Le Mouvement associatif, Okotars Alapitvany, Stichting Nederlands Helsinki Committe, Ogolnopolska Federacja Organizacji Pozarzadowych, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Lansăm prima ediție a Acceleratorului Schimbării Sociale, prin care ne propunem să acordăm suport ONG-urilor pregătite să pună accent pe dezvoltarea lor, astfel încât să fie (mai) eficiente în satisfacerea nevoilor reale ale beneficiarilor și comunităților în care lucrează. Astfel, invităm organizații neguvernamentale care se simt la început de drum ONGistic să se implice într-un proces de capacitare organizațională care include analiză, planificare și implementare de măsuri transformaționale cu scopul de a îmbunătăți capacitatea lor de a adresa provocări existente și de a gestiona eficient schimbări și tendințe viitoare.

Programul implică un proces de durată medie care se va desfășura în mare parte online în perioada februarie – decembrie 2025 și va presupune următoarele etape pentru organizațiile selectate:

Program de amploare națională: 4.6 milioane de beneficiari ai inițiativelor susținute prin În Stare de Bine

De-a lungul celor 6 ani, În Stare de Bine a mobilizat resurse importante și mii de oameni, care s-au unit în misiunea de a transforma comunitățile vulnerabile din toată țara, reducând inegalitățile sociale, pentru ca România să fie mai bine. Programul a oferit granturi nerambursabile în valoare totală de peste 6.2 milioane de euro către ONG-uri din România, atingând peste 4.6 milioane de persoane, aproape un sfert din populația țării.

Programul a contribuit la dezvoltarea societății civile și a comunităților din România, sprijinind inițiative ce reduc inegalitățile sociale, prin apeluri anuale de proiecte, în trei domenii de intervenție: cultură, sport și viață sănătoasă.

În urma apelurilor de finanțare, 147 de organizații au derulat 184 de proiecte în toate județele țării, 51% dintre activități fiind desfășurate în mediul rural. Numărul persoanelor implicate direct ar umple de peste 3 ori Arena Națională, depășind 185.000. Activitățile culturale, educațional-recreative, sportive, medicale sau de educație pentru sănătate s-au desfășurat pe durata a peste 45.000 de ore – durata ocolului Pământului pe jos, în pas lejer, de 4-5 ori.
Impactul În Stare de Bine a fost unul național, cu evenimente organizate în toate județele țării. Cele mai multe dintre inițiativele derulate au avut loc în București (35% din proiecte), urmat de județe ca: Iași (16% din proiecte), Cluj (14% din proiecte), Constanța (13% din proiecte), respectiv Timiș (12% din proiecte).

În total, au fost organizate peste 1.600 de evenimente deschise publicului larg și aproape 8.000 de ateliere. Proiectele finanțate au presupus și implicarea a peste 700 de instituții publice, dintre care 288 de școli, peste 70 de spitale, respectiv primării sau consilii locale, 47 de centre sociale sau de plasament și peste 200 de alte instituții.

Lansăm prima ediție a Acceleratorului Schimbării Sociale, prin care ne propunem să acordăm suport ONG-urilor pregătite să pună accent pe dezvoltarea lor, astfel încât să fie (mai) eficiente în satisfacerea nevoilor reale ale beneficiarilor și comunităților în care lucrează. Astfel, invităm organizații neguvernamentale care se simt la început de drum ONGistic să se implice într-un proces de capacitare organizațională care include analiză, planificare și implementare de măsuri transformaționale cu scopul de a îmbunătăți capacitatea lor de a adresa provocări existente și de a gestiona eficient schimbări și tendințe viitoare.

Programul implică un proces de durată medie care se va desfășura în mare parte online în perioada februarie – decembrie 2025 și va presupune următoarele etape pentru organizațiile selectate:

Etapă transversală și finală – vom avea 2 întâlniri online de networking dar și una offline în luna decembrie 2025, la București, pentru a face schimb de experiență între noi dar și pentru a monitoriza (și în final evalua) procesul de dezvoltare.

Calendar estimativ pentru implementarea programului:

În urma votului de la turul I al alegerilor prezidențiale, românii au decis să trimită în turul doi al alegerilor pentru Președintele României doi candidați – Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Respectăm votul cetățenilor care l-au ales pe candidatul Călin Georgescu. În același timp, informații apărute în spațiul public arată că acesta este un pericol real pentru democrație, drepturi și libertăți în România. Prin afirmațiile sale, Călin Georgescu contestă drepturi câștigate cu greu în ultimii 35 de ani, fiind o amenințare directă pentru cetățeni, instituții și orientarea europeană a României. De asemenea, sprijinul fățiș exprimat de Călin Georgescu pentru Rusia și Vladimir Putin reprezintă o amenințare la adresa siguranței naționale, într-un context geopolitic marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cel mai grav conflict armat din Europa după al doilea război mondial.

Enumerăm câteva dintre opiniile exprimate de Călin Georgescu, pe care le considerăm un pericol major pentru democrație și statul român:

• Călin Georgescu se împotrivește proiectului european al României, asupra căruia există un consens național și care este menționat în Constituția României. În plus, Călin Georgescu a declarat recent că ar abandona NATO, dacă ar deveni președinte.
• În repetate rânduri, Călin Georgescu a lăudat persoane vinovate de crime, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, ceea ce indică deschiderea pentru folosirea violenței în politică și pentru marginalizarea unor minorități etnice.
• Totodată, candidatul își exprimă deschiderea și admirația pentru regimuri autoritare și dictatoriale, în primul rând cel al lui Vladimir Putin în Rusia.
• Călin Georgescu neagă descoperiri din diverse ramuri ale științei – medicină, fizică, matematică, astrofizică – în favoarea unor explicații mistico-religioase. Subminarea încrederii în știință, mai ales în medicină, reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice.
• Candidatul neagă egalitatea în drepturi și desconsideră femeile, pentru care rezervă un rol matern sau de sprijin, în timp ce oferă doar bărbaților roluri de conducere în societate.
• În același timp, dl. Georgescu exclude din societate, prin discursul său, diferite grupuri sociale, cum ar fi comunitatea LGBT, romii, evreii.
• În plan economic, dl.Georgescu propune un program utopic, manipulator și populist, ca răspuns la așteptările electoratului român.

Pentru toate aceste motive, considerăm că dl. Georgescu este un pericol real pentru statul de drept, pentru democrație și pentru libertate în România. Credem că întreaga sa campanie electorală este bazată pe manipulare și răspuns populist la așteptările cetățenilor și pe exploatarea nemulțumirilor legitime ale alegătorilor față de actuala clasă politică.

De aceea, solicităm tuturor partidelor politice din România să se poziționeze ferm, public, împotriva lui Călin Georgescu și pentru susținerea contracandidatei acestuia, Elena Lasconi.

Solicitarea noastră nu reprezintă un sprijin necondiționat pentru Elena Lasconi. Ne arătăm convingerea că Elena Lasconi va avea înțelepciunea, rațiunea și modestia de a înțelege situația unică în care se află. Va înțelege că această susținere publică este pentru un set de valori comune și nu pentru partidul care o propune. Din postura de președinte, va acționa nu ca reprezentantă a unui partid, ci ca un catalizator al reparării lipsei de încredere care macină astăzi societatea românească.

Organizațiile noastre vor continua să amendeze derapajele liderilor politici, oricine vor fi aceștia.