Home Despre noi Presa Proiecte Achizitii Contact English Romana

IES este un program al FDSC initiat si dezvoltat in cadrul proiectului "PROMETEUS – Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene”.

Catalogul societatii civile

Baza de date este disponibila pe portalul StiriONG.ro, o resursa constanta de informatii si stiri de actualitate, atat pentru mediul asociativ, cat si pentru mediul business, donatori, cetateni. 

ONGFest este cel mai de anvergura eveniment al sectorului neguvernamental din Romania, un promotor al participarii publice, al comportamentului filantropic si voluntar, dar si o oportunitate de a aduce anual ONG-urile in atentia cetatenilor si a publicului larg.

Totul la puterea ONG

Voluntariat

 

Miscarea de voluntariat din Romania s-a dezvoltat constant in ultimii 21 de ani, anul 2001, Anul International al Voluntariatului, fiind un moment care  a dat un impuls extraordinar acestei miscari, atat prin adoptarea legii 195/2001 (Legea Voluntariatului) - o forma de recunoastere publica de care aceasta miscare avea nevoie pentru a se dezvolta, cat si prin initierea unor proiecte de voluntariat constante, vizibile si cu un impact din ce in ce mai mare, de tipul Saptamanii Nationale a Voluntariatului. La zece ani de la acest salt inainte al miscarii de voluntariat, marcam Anul European al Voluntariatului 2011, un semnal al Comisiei Europene ca voluntariatul si-a castigat un rol important pe agenda politicilor publice la nivel european datorita valorii sale pentru individ si societate.

Valoarea voluntariatului este identificabila pe doua dimensiuni majore: dezvoltarea individuala a persoanelor implicate in activitati de voluntariat si dezvoltarea comunitatilor si societatii in ansamblu. Contributia voluntariatului la dezvoltarea individuala este reflectata in dobandirea de cunostinte, competente si abilitati transferabile pe piata muncii, in potentialul voluntariatului ca oportunitate de invatare pe tot parcursul vietii, in cultivarea abilitatilor sociale de tipul increderii, tolerantei, stimei de sine, respectului pentru diversitate. Contributia voluntariatului la dezvoltarea comunitatilor este reflectata in solutionarea unor probleme locale prin complementarea aportului financiar cu munca voluntarilor, facilitarea coeziunii sociale prin aducerea oamenilor impreuna pentru un scop comun, facilitarea integrarii sociale si combaterea riscului de excludere sociala a unor categorii sociale vulnerabile. Contributia voluntariatului la dezvoltarea societatii in ansamblu este reflectata in cultivarea increderii interpersonale si cresterea nivelului capitalului social, punerea in practica a valorilor europene de solidaritate, toleranta si coeziune sociala, fiind o forma de imbatranire activa si de cetatenie activa. De asemenea, contributia voluntariatului la dezvoltarea societala poate fi cuantificata si in termeni financiari, atingand valori intre 0,5% si 5% din PIB-ul diferitelor state europene[1].

Situatia voluntariatului in Uniunea Europeana este marcata de o medie de implicare de 30% potrivit Eurobarometrului din noiembrie 2010, dintre care 13 state situate peste aceasta medie, printre acestea remarcandu-se Olanda, Danemarca si Suedia unde implicarea depaseste 50% din populatie[2].  Profilul voluntarilor la nivel european indica un grad mai mare de activism al cetatenilor cu un nivel socio-economic ridicat si aproximativ 20 de ani de scoala, persoane active pe piata muncii si care manifesta interes sporit pentru viata publica. (EBR73: pp. 174). Echivalentul contributiei financiare a voluntariatului la PIB atinge, in state precum Austria, Olanda si Suedia, procente intre 3% si 5%, iar in Marea Britanie, Finlanda si Danemarca peste doua procente.

In comparatie cu alte state, nivelul la care se situeaza voluntariatul in Romania este sub media europeana, Eurobarometrul din noiembrie 2010 indicand o rata de implicare a populatiei de 20%, plasand Romania in categoria tarilor din Uniunea Europeana cu un nivel scazut de implicare. (VEU: pp. 65). In perioada 1996-2010 o serie de cercetari  au indicat procente de implicare care variaza intre 8% si 33%, variatii care pot fi explicate fie de metodologiile diferite de esantionare si colectare a datelor, fie de neclaritati conceptuale cu privire la tipul de activitati care pot fi incadrate in categoria implicarii voluntare[3]. Astfel de neclaritati sunt cultivate chiar de cadrul legislativ cu privire la voluntariat in Romania, care cuprinde o serie de legi si reglementari care contrazic chiar Legea 195/2001, legea cadru de reglementare a voluntariatului in Romania[4].  Organizatiile neguvernamentale active sunt cele care utilizeaza voluntariatul pe scara larga, dintre cele aproximativ 21000 de organizatii active, 90% declarand ca implica voluntari in activitatea lor si 68% functionand fara niciun angajat, exclusiv pe baza implicarii voluntare a membrilor[5]. Peste jumatate dintre liderii organizatiilor neguvernamentale din Romania declara ca au suficienti voluntari si ca acestia vin singuri la organizatie, iar 3,3% mentioneaza ca nu pot oferi oportunitati de implicare tuturor celor care doresc sa devina voluntari (FDSC: 88), denotand astfel o slabiciune structurala a sectorului care nu are capacitatea sa absoarba cererea de voluntariat prin oferirea unui numar suficient de oportunitati organizate de implicare. Colectarea deficitara a datelor cu privire la dimensiunea si dinamica miscarii de voluntariat din Romania este principalul motiv care ne impiedica sa avem o imagine foarte clara cu privire la numarul voluntarilor si valoarea muncii acestora.

Romania este evidentiata, in studiile europene cu privire la voluntariat (VEU: National Report Romania), in termeni pozitivi datorita diferentierii clare dintre statutul voluntarului si statutul persoanelor angajate, precum si datorita diferentierii dintre voluntariatul formal (organizat) si cel spontan (scos explicit de sub incidenta legii cadru cu privire la voluntariat). Tendinta de crestere constanta, chiar daca extrem de modesta, a nivelului de implicare in activitati de voluntariat, si existenta unei infrastructuri organizationale la nivel national si local care asigura functionalitatea miscarii de voluntariat (reprezentata de organizatii de suport si reprezentare la nivel national si de organizatii care implica voluntari la nivel national, regional si local) sunt alte puncte pozitive evidentiate in studiile amintite.

In termeni negativi, Romania este evidentiata pe doua niveluri: nivelul maturitatii sectorului neguvernamental,care prezinta inca probleme structurale marcate de fragmentare, lipsa consolidarii si a autoreglementarii (in special pe dimensiunea eticii si calitatii lucrului cu voluntarii) si nivelul politicilor publice, care se remarca prin lipsa unei politici publice coerente in domeniul voluntariatului, fragmentarea competentelor in domeniul voluntariatului intre numeroase institutii publice sectoriale, lipsa unei institutii publice nationale cu competente in domeniu care sa asigure unitatea abordarii domeniului in politicile publice, lipsa mecanismelor de finantare strategica din fonduri publice a infrastructurii pentru voluntariat care sa asigure dezvoltarea miscarii si un management eficient al cererii si ofertei de voluntariat.        

Recomandari pentru sectorul neguvernamental

- Definirea unui model functional al infrastructurii pentru voluntariat in functie de caracteristicile generale ale sectorului de voluntariat din Romania si specificitatile tuturor actorilor implicati si ale comunitatilor locale in care activeaza voluntarii 

Definirea unui standard de management profesionist al voluntarilor in vederea asigurarii unei experiente de calitate pentru voluntari, organizatie si beneficiarii activitatii de voluntariat

 Crearea si asumarea unui set de principii etice care sa guverneze atat activitatea organizatorilor de activitati de voluntariat, cat si activitatea voluntarilor

Crearea unui cod de conduita a organizatorilor activitatilor de voluntariat care sa cuprinda indicatori clari si progresivi pentru evaluarea performantei

Crearea si implementarea unui sistem de monitorizare a  activitatii de voluntariat la nivelul organizatorilor activitatilor de voluntariat si de centralizare anuala a datelor astfel generate

Propuneri privind politicile publice in domeniul voluntariatului

Asumarea publica a voluntariatului ca valoare a societatii romanesti;

Promovarea voluntariatului ca forma de cetatenie activa la orice varsta si ca metoda de incluziune sociala a persoanelor marginalizate;

Adoptarea unei „Strategii nationale pentru dezvoltarea voluntariatului”ca forma organizata de identificare a provocarilor cu impact major asupra sectorului de voluntariat din Romania si de abordare a lor in forma coerenta si organizata, pe baza unui efort comun si coordonat al tuturor factorilor interesati de dezvoltarea miscarii de voluntariat din Romania;

Institutionalizarea mecanismelor de cooperare si consultare dintre autoritati si actorii miscarii de voluntariat in sensul transformarii organizatiilor neguvernamentale active in domeniu in parteneri de dialog si cooperare pentru institutiile publice in mod constant si strategic, si nu ca rezultat al unor contexte exceptionale sau al unor eforturi individuale;

Modificarea Legii Voluntariatului in vederea completarii acesteia cu organismele cu competente in domeniu, in vederea clarificarii prevederilor referitoare la definitia voluntariatului, a contractului de voluntariat, mentinerea evidentelor cu privire la activitatea voluntarilor si recunoasterea competentelor dobandite prin voluntariat, precum si in vederea armonizarii cu prevederile europene in acest domeniu;

Clarificarea si armonizarea cadrului legislativ care reglementeaza miscarea de voluntariat in Romania prin eliminarea contradictiilor dintre legile si reglementarile sectoriale care fac referire la voluntariat si legea cadru a domeniului, Legea Voluntariatului;

Crearea unui sistem de recunoastere si/sau de validare a invatarii / competentelor / abilitatilor dobandite prin voluntariat, pentru validarea contributiei voluntariatului la dezvoltarea individuala si pentru recunoasterea valentelor sale educative;

Acceptarea la cel mai inalt nivel a faptului ca implicarea voluntarilor nu este lipsita de costuri, chiar daca munca voluntarilor nu este recompensata financiar, si, transpunerea acestei acceptari in scheme de finantare a infrastructurii pentru voluntariat din fonduri publice la nivel local, regional si national;

Crearea de scheme publice de asigurari medicale pentru voluntari impotriva riscurilor posibile in cadrul activitatii de voluntariat

Adoptarea si implementarea metodologiei propuse de Organizatia Internationala a Muncii si Universitatea Johns Hopkins privind includerea voluntariatului in sistemul statisticilor fortei de munca pentru generarea constanta de date statistice valide si comparabile cu privire la evolutia miscarii de voluntariat din Romania.

 

Legi si reglementari cu privire la voluntariat in Romania

 

¤ ¤ ¤ Legea 195/2001 Legea Voluntariatului, modificata de OrdonantaGuvernului nr. 58/2002, Legea nr. 629/2002 si Legea nr. 339/2006

¤ ¤ ¤ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, consolidata in 2009 cu modificarile urmatoare: Rectificare publicata in Monitorul Oficial nr. 145/2002; Legea nr. 371/2006; Legea nr. 380/2006; Legea nr. 188/2007

¤ ¤ ¤ Ordonanta nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta

¤ ¤ ¤ Ordinul nr. 439/2002 pentru aprobarea organizarii actiunii de voluntariat in domeniul protectiei mediului

¤ ¤ ¤ Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica

¤ ¤ ¤ Legea nr. 481/2004 privind protectia civila

¤ ¤ ¤ Ordonanta de urgenta nr. 25/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta

¤ ¤ ¤ Ordonanta de urgenta nr. 191/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor pentru situatii de urgenta

¤ ¤ ¤ Legea nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general actualizat cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2008

¤ ¤ ¤ Hotararea nr. 618/2005 privind constituirea Colegiului pentru Consultarea Societatii Civile

¤ ¤ ¤ Hotararea nr. 1317/2005 privind sprijinirea activitatilor de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice

¤ ¤ ¤ Hotararea Guvernului nr. 1354/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 618/2005 privind constituirea colegiului pentru consultarea societatii civile

¤ ¤ ¤ Hotararea nr. 1579/2006 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare

¤ ¤ ¤ Legea nr. 321/2006 privind regimul acordarii finantarilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau actiunile privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, precum si a modului de repartizare si de utilizare a sumei prevazute in bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru aceasta activitate

¤ ¤ ¤ Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldatilor si gradatilor voluntari

¤ ¤ ¤ Ordinul nr. 498/2009 privind aprobarea organizarii actiunii de voluntariat in domeniul protectiei consumatorilor

¤ ¤ ¤ Legea nr. 51/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldatilor si gradatilor voluntari

¤ ¤ ¤ Ordinul nr. 420/2011 privind conditiile in care persoanele condamnate pot presta munca pe baza de voluntariat

 


[1] European Commission - DG EAC. 2010. Volunteering in the European Union. Final report. London: GHK, pp. 11 (citat în continuare VEU)

[2] European Commission. 2010. Eurobarometre 73. Public Opinion in the EU. Volume 2. November 2010. Bruxelles, pp. 173 (citat în continuare EBR73)

[3] În perioada 1996-2010 o serie de cercetări derulate în românia pe diferite teme au inclus itemi despre imoplicarea populaţiei în activităţi de voluntariat, rezultatele fiind foarte diverse. Astfel, un studiu al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din 1996 disponiibl aici http://www.fdsc.ro/documente/24.pdf indică un procent de 33,5% voluntari în România. Studiul European Values Survey din 1999, citat de Voicu, M. şi Voicu, B. 2003. “Volunteering in Romania: a rara avis”. în Dekker, P. şi Loek Halman (Eds.) The Values of Volunteering. Cross-Cultural Perspective.  New York: Kluwer Academic, pp. 143-160, indică pentru România procentul de 10% voluntari. Studiul „Tendinţe ale comportamentului filantropic în România: donatori individuali şi companii” realizat de ARC şi Allavida în 2003 indică procentul de 8% voluntari, în vreme ce Barometrul de Opinie Publică al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din mai 2007 indică procentul de 14,4% voluntari. Cele mai recente date provind din 2010 şi au valori alăturate. Studiul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile „România 2010. Sectorul neguvernamental: profil, tendinţe, provocări” indică la pagina 86 un procent de 18,1% voluntari (compus din 13,1% voluntariat pentru biserică şi comunitate şi 3% voluntariat pentru organizaţii neguvernamentale), în vreme ce Eurobarometrul Standard no. 73 disponibil aicihttp://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb73/eb73_vol2_fr.pdfindică pentru România un procent de 20% voluntari.

[4] Pentru o analiză detaliată a acestor contradicţii vezi Radu, M.B. şi C. Rigman. 2010. Politici publice cu privire la voluntariat în România şi Uniunea Europeană – o perspectivă comparată. Bucureşti: Federaţia VOLUM

[5] Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. 2010. România 2010. Sectorul neguvernamental: profil, tendinţe, provocări. Bucureşti: FDSC, pp. 51 (citat în continuare FDSC)

 

Sectiunea „VOLUNTARIAT” a fost redactata de Federatia VOLUM,

www.federatiavolum.rovolum@federatiavolum.ro.


Despre Federatia VOLUM

Federatia VOLUM – Federatia Organizatiilor care Sprijina Dezvoltarea Voluntariatului in Romania s-a constituit in iunie 2010 cu scopul de a facilita dialogul si actiunea comuna a tuturor factorilor interesati de miscarea de voluntariat, in vederea dezvoltarii sustenabile a voluntariatului in Romania. Federatia VOLUM s-a constituit intr-un context unic marcat de Anul European al Voluntariatului 2011, context care favorizeaza aducerea voluntariatului pe agenda publica din Romania si mobilizarea factorilor interesati in vederea elaborarii unei Strategii nationale pentru sprijinirea si dezvoltarea voluntariatului. Federatia VOLUM are in prezent 44 de membri organizatii neguvernamentale active care implica voluntari in activitatile lor din diferite domenii precum social, civic, educational, mediu, sanatate, adresandu-se unei game largi de grupuri tinta. Federatia VOLUM actioneaza pe patru directii strategice: (1) construirea legitimitatii de purtator de cuvant al voluntariatului romanesc; (2) crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea voluntariatului in Romania; (3) dezvoltarea capacitatii membrilor si cresterea calitatii lucrului cu voluntarii; (4) dobandirea recunoasterii contributiei voluntariatului la dezvoltarea individuala si sociala.  

Persoana de contact: Cristina Rigman, Presedinte, tel. 0755 045105, fax 031 8058165, e-mail volum@federatiavolum.ro, web www.federatiavolum.ro

 


Home Despre FDSC Presa Proiecte Achizitii Contact