Home Despre noi Presa Proiecte Achizitii Contact English Romana

IES este un program al FDSC initiat si dezvoltat in cadrul proiectului "PROMETEUS – Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene”.

Catalogul societatii civile

Baza de date este disponibila pe portalul StiriONG.ro, o resursa constanta de informatii si stiri de actualitate, atat pentru mediul asociativ, cat si pentru mediul business, donatori, cetateni. 

ONGFest este cel mai de anvergura eveniment al sectorului neguvernamental din Romania, un promotor al participarii publice, al comportamentului filantropic si voluntar, dar si o oportunitate de a aduce anual ONG-urile in atentia cetatenilor si a publicului larg.

Totul la puterea ONG

Imbunatatirea sistemului 2%

Mecanismul 1%, transformat ulterior în 2%, a luat naştere în anul 2003 din necesitatea identificării unei soluţii de finanţare pentru sectorul non-profit din România, dependent de finanţarea externă, dar şi de iminenta scădere a fondurilor europene odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Acest sistem poate stimula comportamentul filantropic al cetăţeanului, prin implicarea acestuia în susţinerea unor cauze sociale şi responsabilizarea lui în cheltuirea banului public, creându-se premisele unor importante efecte benefice la nivel social.

Mecanismul 2% constă în finanţarea directă a organizaţiilor non-profit şi este bazat pe încrederea în capacitatea organizaţiilor de a îndeplini în mod performant o serie de funcţii sociale importante, prin modul său de aplicare permiţând o mai mare independenţă financiară şi politică a organizaţiilor şi îndeplinirea rolului lor social. Acesta a fost lansat în 2005, într-un climat de relativă neîncredere a cetăţenilor în sectorul non-profit (peste 60% din cetăţeni având încredere scăzută în ONG-uri [1]). În pofida unui număr mic de campanii de informare realizate de entităţile non-profit, în primul an de aplicare a „2% “, aproape 200.000 de cetăţeni au direcţionat 1,5 milioane € aferenţi anului fiscal 2004. Numărul direcţionărilor şi suma direcţionată au înregistrat un trend crescător în fiecare an, ajungând până la 1,32 milioane de contribuabili şi aproape 30 milioane € direcţionaţi pentru anul fiscal 2008.

Principalele provocări identificate de liderii ONG-urilor din România după cei 5 ani de implementare a mecanismului 2% sunt cele legate de:

-          dificultatea procesului de direcţionare (schimbări dese ale normelor metodologice, necunoaşterea normelor de către angajaţii administraţiilor financiare, lipsa unui sistem informatic care să permită identificarea numărului şi numelor entităţilor care au primit direcţionări, lipsa unor mecanisme de monitorizare şi verificare a modului în care au fost introduse formularele);

-          transparenţa scăzută a entităţilor non-profit în folosirea fondurilor(lipsa obligativităţii de a prezenta rapoarte financiare şi rapoarte de activitate a sumelor primite);

-          abuzuri la nivelul angajatorilor (angajaţii au fost obligaţi să direcţioneze către anumite entităţi non profit, cu precădere cele sindicale).

La toate acestea se adaugă şi impactul prevederilor incluse în proiectul Codului Educaţiei asupra direcţionării procentului de 2% către organizaţiile non-profit. În august 2009, Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei, introducea în proiectul Codului Educaţiei o prevedere prin care permitea părinţilor să depună 2% din impozitul datorat pe venit în contul copilului/copiilor lor, acordând astfel facilităţi fiscale pentru un beneficiu privat: educaţia propriului copil, dar cu intenţia de a elimina actuala prevedere 2% din Codul Fiscal, care vine în sprijinul a numeroase organizaţii ce lucrează cu grupuri defavorizate.

Ca răspuns la propunerile Guvernului, în septembrie 2009, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile a iniţiat petiţia "Părinte şi cetăţean: 2% pentru educaţie + 2% pentru ONG-uri" care propune păstrarea mecanismului 2% pentru ONG-uri şi realizarea unui mecanism de finanţare separat pentru educaţie, petiţie ce a fost semnată de peste 4000 de persoane.

La începutul lunii aprilie 2010, Ministerul Educaţiei a lansat spre dezbatere publică proiectul Legii Educaţiei Naţionale, care prevedea la articolul 303, alineatul 4 că „Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont” (respectiv contul pentru educaţie permanent, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului).

Mai multe ONG-uri, printre care Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Asociaţia Pentru Relaţii Comunitare şi Salvaţi Copiii România, au luat poziţie faţă de această propunere legislativă, solicitând clarificarea acestui text în sensul în care cei 2% care pot fi direcţionaţi către educaţie să se adauge celor 2% care pot fi direcţionaţi în prezent către organizaţiile neguvernamentale în temeiul prevederilor Codului Fiscal (articolul 57, alineatul 4 din Codul Fiscal), înlăturându-se astfel orice ambiguitate care s-ar putea crea în aplicarea acestei măsuri prin adoptarea legii în forma sa iniţială.

În ianuarie 2011, Legea Educaţiei a intrat în vigoare, fără a fi luate în considerare luările de poziţie ale societăţii civile, prevederea contestată regăsindu-se de această dată în cadrul articolului 356, alineatul 3. În forma sa actuală, articolul 356, alineatul 3 determină două posibile interpretări ale acestei măsuri:

  1. Un cetăţean va putea direcţiona pe de o parte 2% din impozitul datorat statului către o organizaţie neguvernamentală, iar pe de altă parte în calitate de părinte i se oferă posibilitatea de a adăuga alţi 2% din acelaşi impozit către educaţia copilului,
  2. Un cetăţean va putea direcţiona numai 2% din impozitul datorat statului şi va trebui să aleagă între organizaţia neguvernamentală şi educaţia copilului său.

Cei 5 ani de implementare a mecanismului 2% au scos în evidenţă disponibilitatea cetăţenilor de a fi actori responsabili în rezolvarea unor problemele sociale, capacitatea crescută a entităţilor non profit de a atrage ajutorul individului în susţinerea unei cauze, dar, în acelaşi timp, aduce în discuţie slăbiciunile sistemului fiscal din România, care nu facilitează direcţionarea şi nu încurajează transparenţa în folosirea fondurilor direcţionate.

Propuneri

Propunerile sunt structurare pe trei paliere: modificarea şi clarificarea procedurilor care trebuie simplificate la nivelul administraţiilor publice, modificarea legislaţiei în vigoare şi iniţierea unei campanii de informare cu privire la cunoaşterea procedurilor:

  • Simplificarea modalităţilor de completare şi depunere a formularelor

-         Relaţia entitate nonprofit sau de cult/contribuabil - De multe ori a fost adusă în discuţie protecţia datelor cu caracter personal pentru persoanele care completează formularele 230 şi le trimit mai apoi organizaţiilor beneficiare. Contribuabilii şi-au exprimat, în relaţie cu entităţile non-profit pe care le susţin, dorinţa ca acestea să transmită formularul completat de către contribuabil către administraţia financiară.

Propunem includerea pe formular a unei casete de bifat prin care contribuabilul să-şi dea acordul ca organizaţia să aibă acces la datele sale cu caracter personal. Organizaţia care doreşte să-şi asume acest rol se poate înregistra ca operator de date cu caracter personal şi, ca atare, relaţia dintre cele două părţi ar putea fi mai clar statuată fără a afecta în vreun fel confidenţialitatea sau relaţia cu administraţia financiară.

-         Termeni folosiţi în indicaţiile de completare - În indicaţiile de completare a formularului 230 apare menţiunea: “Formularul se completează de către contribuabili, înscriind cu majuscule, citeţ şi corect, datele prevăzute de formular.”

Pentru a evita neînţelegerile care au apărut până acum (pretipărirea datelor organizaţiei, acceptarea doar a scrisului de mână sau neacceptarea a 2 tipuri de scris, scrisul citeţ poate fi o estimare extrem de subiectivă), propunem reformularea indicaţiilor de completare prin oferirea posibilităţii contribuabilului de a adopta orice stil de a completa formularul atâta timp cât prin semnătura sa autentifică datele care apar pe respectivul formular.

-         Depunerea formularelor - În acest moment, în indicaţiile de completare ale formularului 230 se menţionează că acesta poate fi depus direct sau prin poştă prin scrisoare recomandată. “Direct” nu presupune că acel contribuabil să fie prezent personal la ghişeu [2]. De asemenea, prin transmiterea prin poştă nu se înţelege că în plicul respectiv trebuie să existe doar formularul expeditorului.

Dorim ca aceste situaţii din practică să fie explicitate către angajaţii administraţiilor financiare astfel încât formularele primite de la mai mulţi contribuabili în acelaşi plic să fie prelucrate şi, de asemenea, să fie clar cum şi cui i se va răspunde dacă formularul nu a fost validat.

  • Modificarea modalităţii de prelucrare a formularelor

-         Cod de bare opţional - În acest moment, pe formulare precum 100 sau foile de vărsământ la Trezorerie se poate folosi un program/PDF inteligent prin care contribuabilii au opţiunea de a imprima formularul completat cu un cod de bare. Dorim să explorăm posibilitatea de a oferi şi celor care trebuie să completeze formularul 230 această opţiune, simplificând astfel procesul de validare a formularului.

-         Articolul 9 din Codul de procedură fiscală în vigoare - Pentru a rezolva acele situaţii în care formularele nu sunt validate, dar acest lucru nu-i este comunicat contribuabilului, dând naştere astfel unor situaţii conflictuale la nivelul contribuabililor sau entităţilor nonprofit recipiente, sugerăm clarificarea în spiritul şi litera articolului 9 din codul de procedură fiscală a modalităţii de anunţare a contribuabilului atunci când formularul este sau nu prelucrat.

  • Promovarea procedurilor referitoare la 2%

-         Ghid de procedură referitoare la prevederea 2% - Pentru a face acest proces de schimbare şi comunicare a schimbărilor cât mai eficient, în termeni de impact şi resurse implicate, propunem dezvoltarea şi distribuirea unui ghid de procedură referitoare la prevederea 2% către administraţiile financiare, ONG şi contribuabilii interesaţi.

Concluzii ale atelierului pe aceasta tema, desfasurat in cadrul conferintei: “Realizari si provocari pentru viitor”, care a avut loc la Bucuresti in data de 31 martie.


[1] Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 2005

[2] Cu doar o zi înainte de termenul limită pentru depunerea formularului de direcţionare a 2 % din impozitul pe venit, aferent anului fiscal 2009 (14 mai 2010), Administraţia Finanţelor Publice (ANAF) a emis o circulară internă prin care se specifica faptul că nu sunt acceptate formularele 230 pretipizate. Mai mult, funcţionarii au invocat necesitatea prezenţei contribuabilului la ghişeu, efectuând o confuzie între ceea ce desemnează depunerea „directă” – aşa cum este prevăzută de lege - şi depunerea personală.


Home Despre FDSC Presa Proiecte Achizitii Contact