Home About us Press Projects Procurements Contact English Romana

Civil society directory

The database is available online (in Romanian) on the portal StiriONG.ro, a constant resource of information and news for the nonprofit and business environment, donors, citizens, public administration.

Civic Innovation Fund

The Civic Innovation Fund (CIF) is a programme developed by FDSC. It aims at supporting innovative civic initiatives and actions of NGOs in Romania, accountability and active participation of citizens so as to contribute to the development of the community.

Institute of Social Economy

The Institute of Social Economy (IES) is a program of FDSC initiated and developed within the project "PROMETEUS - Promoting social economy in Romania through research, education and training at European standards".

ONGFest

ONGFest – the Romanian National Fair of Non-Governmental Organisations is the most important outdoor event of the Romanian civil society. Its aim is to increase the number of citizens actively engaged in the community, to develop the associative culture and to enhance Romanian NGOs’ involvement in the society.

E-learning platform

The first Romanian service of its kind dedicated to representatives of nongovernmental organisations. The platform is developed by FDSC with the financial support of the Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

All to the NGO power

Intarirea democratiei participative

Democraţia participativă este una dintre primele teme care au apărut pe agenda sectorului neguvernamental. După nevoia de alegeri libere şi corecte, primă condiţie a democraţiei, apare nevoia unor mecanisme de participare la decizia publică, care să permită cetăţenilor să îşi exprime opiniile şi aşteptările către reprezentanţii lor aleşi. Eforturile organizaţiilor neguvernamentale au fost concentrate în câteva direcţii: stimularea interesului cetăţenilor cu privire la decizia publică, stimularea interesului actorilor decizionali pentru organizarea de consultări, coalizarea sectorului neguvernamental în sensul unor intervenţii coerente în decizii publice, construirea unui cadru legislativ şi instituţional pentru participarea la decizia publică, monitorizarea aplicării legislaţiei şi reclamarea derapajelor de la regulile democraţiei şi a bunei guvernări.

În anul 2011 există un cadru formal de manifestare a democraţiei participative dat de legislaţia care reglementează condiţiile în care are loc consultarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel central şi local. În ultimii ani, Parlamentul României a adoptat modificări ale normelor privind transparenţa decizională. Prin Legea nr. 242/2010 [1] a fost extins domeniul de aplicare a Legii nr.52/2003 [2] la documente de politici publice elaborate de autorităţile publice centrale şi s-a instituit obligaţia administraţiei publice de a argumenta în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de cetăţeni şi organizaţii legal constituite ale acestora. De asemenea, Strategia guvernamentală pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice central 2008 – 2013 [3] punctează câteva probleme importante cu care administraţia publică se confruntă: precaritatea informaţiilor referitoare la modul de derulare a procesului de consultare, insuficienţa mecanismelor de consultare şi caracterul formal al practicilor curente privind consultarea. Prin strategie au fost prevăzute măsuri coerente care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei actuale, pentru care a fost stabilit ca termen de implementare decembrie 2010 şi un buget de 1.750.000 euro. Punerea lor în practică însă întârzie să apară.  

Un bun exemplu de îmbunătăţire la nivel procedural este recenta adoptare a Metodologiei de informare şi consultare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism [4].Aceasta propune un pachet minim de cerinţe privind implicarea publicului în proiectele de dezvoltare urbană, armonizează şi integrează legislaţia deja existentă în domeniul informării şi consultării publicului. Pentru a asigura flexibilitate şi adaptare a proceselor de consultare la specificul situaţiei, pe lângă normele obligatorii impuse, conform acestei metodologii, fiecare autoritate vizată trebuie să-şi facă propriul regulament de implicare a cetăţenilor în elaborarea sau revizuirea planurilor şi documentaţiilor de urbanism.

Aplicarea legilor accesului la informaţii de interes public şi transparenţei decizionale este caracterizată de formalism şi arbitrar. Atunci când o instituţie doreşte, din variate motive, să eludeze prevederile acestor legi, face acest lucru fără reţineri. Chiar şi în condiţiile îmbunătăţirii legislaţiei, la nivel practic, situaţia democraţiei participative în România se caracterizează mai degrabă printr-o serie de exemple negative:

-          Deşi prezenţa publicului la şedinţele Parlamentului este garantată de Constituţie şi confirmată de Regulamentul Camerei Deputaţilor, conducerea Camerei Deputaţilor ia decizia de a nu permite accesul publicului la Şedinţa Camerelor reunite din data de 17 martie 2011, şedinţă în cadrul căreia era programată angajarea răspunderii Guvernului pentru Codul Muncii.

-          Solicitarea de autorizare a unor manifestaţii de protest la adresa proiectului Uranus [5], în zona Piaţa Matache, este respinsă, iar Primăria şi Consiliul General al Capitalei refuză să ţină cont de orice opinii nefavorabile proiectelor sale.

Acestea sunt doar două exemple de derapaje grave de la principiile unei democraţii sănătoase. Blocajul de comunicare dintre stat şi societate este indicat de studiile realizate recent. Cea mai nouă radiografie a relaţiilor dintre autorităţile publice şi ONG-uri, realizată de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) în studiul „România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări” [6] confirmă contextul descris mai sus. Confirmarea vine şi din rapoarte internaţionale: Democracy Index 2010 [7] ne poziţionează pe locul 56, într-un top al democraţiilor care cuprinde 165 de state şi două teritorii. România este încadrată ca „democraţie deficitară”, caracterizată, printre altele, prin „probleme la nivelul guvernării, cultură politică nedezvoltată, participare politică scăzută”.

Propuneri

În contextul descris mai sus, tema îmbunătăţirii legislaţiei rămâne actuală, însă o serie de soluţii se regăsesc mai degrabă în zona voinţei politice şi a existenţei unor mecanisme coerente şi eficiente de consultare:

  • Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei şi participării la procesul decizional prin includerea de sancţiuni şi mecanisme de control. În plus faţă de modificările legislative adoptate sunt necesare şi alte modificări semnificative în sensul lărgirii sferei de aplicare a Legilor nr. 52/2003 şi 544/2001 [8] pentru a acoperi şi alte categorii de persoane juridice, lărgirii sferei informaţiilor la care accesul cetăţeanului este liber sau introducerii de sancţiuni pecuniare pentru persoanele care nu aplică legile transparenţei [9];
  • Îmbunătăţirea regulamentelor interne ale diferitelor instituţii publice locale şi centrale prin includerea unor prevederi privind accesul la informaţii de interes public şi participarea la decizia publică;
  • Organizarea de consultări pe teme de politică publică relevante, pe tot parcursul procesului de politică publică;
  • Organizarea de consultări în elaborarea unor documente programatice importante (spre exemplu, Strategia Naţională Anticorupţie, Planul Naţional de Dezvoltare, Programele Operaţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală);
  • Construirea şi folosirea unor mecanisme de dialog şi consultare publică la nivelul ministerelor şi al autorităţilor publice locale;
  • Includerea reprezentanţilor sectorului neguvernamental în Consiliul Economic şi Social;
  • Stabilirea şi respectarea unui program regulat de consultări, la nivelul Primului Ministru, prin intermediul Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor, şi nu numai.

 

Concluzii ale atelierului pe aceasta tema, desfasurat in cadrul conferintei: “Realizari si provocari pentru viitor”, care a avut loc la Bucuresti in data de 31 martie.

 

[1] Legea nr. 242 din 7 decembrie 2010 pentru completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 828 din 10 decembrie 2010

[2] Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003

[3]Strategia a fost elaborată sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi aprobată de Guvernul României la data de 23 septembrie 2008; http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/

Strategia_BR_varianta_finala_aprobata_de_Guvern.pdf 

[4] Metodologia a fost aprobată prin Ordinul nr.2.701 din 30 decembrie 2010 al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, publicat în Monitorul Oficial nr. 47 din 19 ianuarie 2011

[5] Proiect de construcţie a unei diametrale care leagă Nordul de Sudul Bucureştiului, traversând centrul oraşului, proiect larg contestat în special de organizaţiile care promovează dezvoltarea urbană durabilă şi protecţia patrimoniului construit.

[6] http://www.fdsc.ro/pagini/cercetare.php

[7] The Economist Intelligence Unit, 2011,http://graphics.eiu.com/PDF/Democracy_Index_2010_web.pdf

[8] Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23 octombrie 2001

[9] Modificări propuse de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România


Home About Us Press Projects Procurements Contact