Home Despre noi Presa Proiecte Achizitii Contact English Romana

IES este un program al FDSC initiat si dezvoltat in cadrul proiectului "PROMETEUS – Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene”.

Catalogul societatii civile

Baza de date este disponibila pe portalul StiriONG.ro, o resursa constanta de informatii si stiri de actualitate, atat pentru mediul asociativ, cat si pentru mediul business, donatori, cetateni. 

ONGFest este cel mai de anvergura eveniment al sectorului neguvernamental din Romania, un promotor al participarii publice, al comportamentului filantropic si voluntar, dar si o oportunitate de a aduce anual ONG-urile in atentia cetatenilor si a publicului larg.

Totul la puterea ONG

Dezvoltarea durabila cerinta primordiala a dezvoltarii societatii romanesti in actualul deceniu

România beneficiază încă de la sfârşitul anului 2008 de a doua Strategie Naţională de Dezvoltare Durabilă, asumată de Guvern. Cu toate acestea, Strategia este inoperabilă, deoarece nu există un Plan Naţional de Implementare şi un buget aprobat. De asemenea, este greu de definit care ar fi programul care să stimuleze implementarea acestei strategii sau instituţiile-departamentele responsabile.

Deşi considerată politică orizontală, ceea ce înseamnă că aplicarea sa trebuie făcută la nivelul fiecărui sector, aceasta nu este vizibilă sau este prost înţeleasă, atât în programul de guvernare, cât şi în investiţiile iniţiate în ultimii ani. Mai mult decat atât, dacă în perioada 2006-2008 au fost făcuţi paşi în vederea dezvoltării capacităţii instituţionale a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unor departamente specializate în cadrul fiecărui minister, începând din 2008, cele mai multe dintre acestea au fost desfiinţate.

De importanţă majoră este modul în care sunt utilizate fondurile structurale şi de coeziune, astfel încât rezultatele proiectelor să conducă la o dezvoltare durabilă reală şi la atingerea obiectivelor asumate de România în cadru Strategiei Europa 2020. Deşi conform regulamentelor CE, dezvoltarea durabilă este considerată obiectiv orizontal şi toate programele trebuie să prevadă indicatori de dezvoltare durabilă, atât în faza de evaluare, cât şi de monitorizare a proiectelor, acest indicator este tratat superficial. O cercetare recentă relevă o situaţie destul de îngrijorătoare în ceea ce priveşte percepţia beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari de fonduri alocate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurelor Umane (POSDRU), din perspectiva îndeplinirii criteriului orizontal “dezvoltare durabilă” în cadrul acestor tipuri de proiecte [1]: beneficiarii POSDRU consideră utilă asigurarea asistenţei pentru obiectivul “dezvoltare durabilă” din cadrul proiectelor pe care aceştia le implementează şi propun măsuri de îmbunătăţire a indicatorilor de dezvoltare durabilă (dezvoltarea de pachete de formare specifică pentru beneficiarii proiectelor POSDRU, încurajarea achiziţiilor, inclusiv a celor publice, care au impact cât mai scăzut asupra resurselor neregenerabile (achiziţii „verzi”), centre de resurse – clădiri “verzi” şi/sau spaţii cu utilizare multiplă, promovarea instrumentelor pentru creşterea eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabile în toate domeniile de activitate, încurajarea transportului durabil, iniţierea de campanii de conştientizare pe teme specifice în vederea dezvoltării unei culturi ecologice pentru beneficiarii proiectelor POSDRU).

Nu în ultimul rând, studiul relevă şi valenţele necesare şi utile pentru toţi actorii din sistem (beneficiari, potenţiali beneficiari şi autorităţi de management), dezvoltarea unei Comunităţi de Practică pentru Dezvoltare Durabilă, care se ofere „asistenţă – formare – informare – dialog – lobby” astfel:

-       asistenţă pentru beneficiari şi potenţiali beneficiari, prin implicarea şi activarea cât mai multor posesori de expertiză în domeniu;

-       formare pentru toţi cei interesaţi, prin elaborarea de programe şi pachete instructiv formative specifice;

-       informare aplicată şi practică, atât pentru actorii din sistem, cât şi pentru orice altă categorie de public interesat;

-       dialog între toţi factorii interesaţi, în vederea discutării şi aplicării soluţiilor şi ideilor găsite;

-       lobby pentru dezvoltarea durabilă, atât ca temă orizontală în proiecte, cât şi ca stil de viaţă.

Astfel de proiecte de evaluare a atingerii indicatorilor de dezvoltare durabilă ar trebui să se desfăşoare în cadrul axelor de asistenţă tehnică pentru toate programele operaţionale.

În ceea ce priveşte programele de dezvoltare durabilă la nivel naţional, singurele programe dedicate ce ar putea contribui la punerea în practică a dezvoltării durabile sunt cele gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Cu toate că de-a lungul timpului au fost făcute numeroase modificări, programele suferă din cauza unor ghiduri incomplete sau neclare. O altă problemă majoră este lipsa de predictibilitate a acestor programe, deoarece nu există o planificare a perioadelor de deschidere a liniilor de finanţare şi nici o estimare a perioadei de evaluare a propunerilor depuse.

De multe ori, deschiderea unor linii de finanţare a fost amânată sau chiar anulată fără a se preciza un termen exact. Un exemplu elocvent în acest sens a fost programul Casa Verde, anunţat la sfârşitul anului 2008, care la scurt timp a fost amânat şi, mai târziu, anulat în vara lui 2010. Chiar în condiţiile demarării acestui program, nu există niciun fel de evaluare a beneficiilor pe care acesta le aduce pentru mediu.

Aceeaşi situaţie de incertitudine s-a evidenţiat şi pentru programele destinate ONG-urilor care sunt foarte limitative (numai pentru  informare, conştientizare, administrarea ariilor naturale şi conservarea biodiversităţii), deşi organizaţiile de mediu au demonstrat deseori în cadrul altor programe cu finanţări externe că sunt capabile atât de un management adecvat, cât şi de abordarea altor teme. De asemenea, programele destinate ONG-urilor suferă din cauza unor prevederi neadecvate cu privire la remunerarea personalului angajat, cheltuielile administrative, implementarea în parteneriat a proiectelor sau posibilitatea cofinanţării din alte surse.

În ceea ce priveşte cadrul educaţional al dezvoltării durabile, după apariţia raportului Brundtland despre mediu şi dezvoltare [2] (1987) şi, mai ales, după Conferinţa de la Rio (1992), nevoia de a introduce educaţia pentru dezvoltare durabilă a devenit din ce în ce mai clară. În afara grijii pentru ecosistemul global, conceptul include şi lupta pentru mai multă justiţie socială, democraţie, respect pentru minorităţi, multiculturalitate etc.

Este unanim recunoscut faptul că educaţia este mijlocul cel mai eficace de care dispune o societate pentru a răspunde provocărilor viitorului. Eficacitatea educaţiei din perspectiva dezvoltării durabile se măsoară în final prin modificările ce au loc în atitudinea şi comportamentul oamenilor la nivel individual şi social. Educaţia pentru dezvoltare durabilă necesită implicarea unui număr mare de persoane. Este necesară extinderea acestui sector educaţional prin implicarea nu doar a educatorilor, ci şi a reprezentanţilor societăţii civile, ai asociaţiilor profesionale, ai reprezentanţilor comunităţilor de afaceri etc.

Propuneri

  • Recunoaşterea dezvoltării durabile ca politică orizontală şi aplicarea instrumentelor ce conduc la aceasta:

-             adoptarea unui plan naţional de acţiune aferent Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă şi crearea infrastructurii necesare pentru implementarea acestuia;

-             realizarea de alocări bugetare specifice programelor care conduc la dezvoltare durabilă;

-             renunţarea la proiecte investiţionale care afectează iremediabil mediul (ex. proiectul Roşia Montană);

-             schimbarea comportamentului administraţiei publice astfel încât aceasta să reprezinte un model de aplicare a criteriilor şi indicatorilor dezvoltării durabile;

-             consultarea tuturor factorilor interesaţi şi, în mod special, a ONG-urilor în procesul de elaborare a politicilor publice care au legătură cu dezvoltarea durabilă;

-             promovarea bunelor practici şi a proiectelor demonstrative;

-             introducerea unor criterii de dezvoltare durabilă şi monitorizarea respectării acestora în toate proiectele finanţate din bani publici.

  • Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune astfel încât rezultatele proiectelor să conducă la o dezvoltare durabilă reală

-             evaluarea şi monitorizarea cu mai multă seriozitate a indicatorilor de dezvoltare durabilă în cadrul programelor operaţionale;

-             încurajarea proiectelor educaţionale privind dezvoltarea durabilă pentru managerii de proiecte şi personalul din instituţiile de management ale programelor operaţionale;

-             evaluarea gradului de atingere a indicatorilor de dezvoltare durabilă la proiectele în curs de implementare sau finalizate;

-             promovarea bunelor practici în domeniul dezvoltării durabile;

-             pentru următoarea perioadă de alocare financiară, prevederea unei axe prioritare care să aibă în vedere proiecte ce vizează şi alte domenii ale protecţiei mediului, precum ameliorarea şi adaptarea la schimbările climatice, deşertificarea şi alte aspecte care la momentul acesta nu sunt acoperite de niciun program.

  • Operarea de programe naţionale de dezvoltare durabilă, clare şi predictibile, care să contribuie la trecerea către o economie verde

-             revizuirea ghidurilor de aplicare pentru ONG-uri la Fondul pentru Mediu, astfel încât liniile de finanţare să nu mai fie atât de limitative ca tematici, şi reconsiderarea tipului şi componenţei bugetului pentru implementarea proiectului;

-             stabilirea unui calendar anual cu date stabilite pentru aplicare şi evaluare;

-             acordarea din bugetul AFM a cofinanţărilor pentru ONG-urile care câştigă proiecte europene de tip Life+, Cordis, Inteligent Energy for Europe etc. în acelaşi procent ca şi cofinanţările acordate pentru astfel de programe din bugetul de stat pentru administraţia publică;

-             acceptarea  proiectelor realizate în parteneriat cu alte instituţii şi a cofinanţărilor din alte surse.

  • Îmbunătăţirea cadrului educaţional formal şi non-formal, precum şi creşterea gradului de conştientizare publică  în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă [3].

-             susţinerea în continuare a iniţiativelor de educaţie pentru dezvoltare durabilă, precum şi a activităţilor curriculare şi extra-curriculare, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

-             susţinerea colaborării cu Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru dezvoltarea de programe comune de promovare a educaţiei pentru mediu şi pentru dezvoltare durabilă;

-             promovarea unui sistem structurat de formare iniţială-continuă a cadrelor didactice şi într-un cadru mai larg a adulţilor implicaţi în educaţia pentru mediu şi dezvoltare durabilă;

-             susţinerea campaniilor de conştientizare cu privire la problemele acute ce afectează sistemul socio-uman (ex. schimbări climatice, reducerea biodiversităţii, deşertificarea etc);

-             susţinerea investiţiilor care să asigure diminuarea impactului infrastructurii şcolare asupra mediului (ex. aplicarea procedurilor achiziţiilor publice ecologice).

Toate aceste cerinţe ar putea fi rezolvate dacă la nivel decizional s-ar pune bazele unei Strategii Naţionale de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, prin consultarea largă a tuturor actorilor implicaţi. Scopul acestei strategii este acela de a recunoaşte rolul central al dezvoltării durabile în contextul educaţional actual şi de a asigura aplicarea eficientă, la toate nivelurile, a principiilor şi măsurilor acesteia în societatea românească.  

Concluzii ale atelierului pe aceasta tema, desfasurat in cadrul conferintei: “Realizari si provocari pentru viitor”, care a avut loc la Bucuresti in data de 31 martie.


[1] Raport de cercetare Dezvoltarea Durabilă a Resurselor Umane, realizat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Deltahttp://www.salvatidelta.ro/Raport%20de%20cercetare%20Dezvoltarea%20durabila%20a%20resurselor%20umane.pdf

[2] Raportul a fost elaborat de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare înfiinţată de Naţiunile Unite

[3] Aceste solicitări au fost făcute de Reţeaua de Acţiune pentru Climă România prin intermediul unei scrisori deschise adresate ministerelor menţionate şi Guvernului României încă din anul 2008.


Home Despre FDSC Presa Proiecte Achizitii Contact